Analiza de luni. Se aliniază planetele pentru energia României? Dincolo de verde, cu 2.400 MW posibili anul acesta, energia convențională, gazul și nuclearul, ridică prin companii unde statul este prezent sute de milioane de euro de la greii globali. Toat

♦ În septembrie anul trecut, Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, deținut de stat, a realizat o emisiune de obligațiuni de 500 de milioane de euro, atrăgând o cerere record de aproape 6 miliarde de euro. Această emisiune s-a clasat pe locul 5 la nivel mondial în 2024 în funcție de raportul bid-to-cover (cererea față de ofertă) și pe locul 1 în Europa Centrală și de Est ♦ În vara aceasta, Electrica, jucător semnificativ pe piața locală de distribuție și frunizare de energie, a emis obligațiuni verzi de 500 de milioane de euro, prima mișcare de acest tip din România ♦ Săptămâna trecută, Nuclearelectrica, producător de energie de stat cu o pondere de 20% în producția internă de energie, a ridicat 620 de milioane de euro de la bănci pentru retehnologizarea U1 de la Cernavodă și continuarea extinderii centralei nucleare cu U3 și U4 ♦ Proiectul de 1.000 MW de stocare Tarnița-Lăpuștești are pentru prima dată în 30 de ani contextul necesar pentru dezvoltare ♦ Iar peste toate acestea, se adaugă 2.400 MW de energie verde care se vor conecta anul acesta la sistem ♦ După decenii de blocaj, 2025 devine un an de dezvoltare fără precedent pentru energia României, cu două semnale extrem de importante: statul abandonează calitatea de spectator și energia, indiferent dacă este verde sau convențională, atrage banii băncilor.

Nuclearelectrica, operatorul cen­tralei de la Cernavodă, care asigură 20% din pro­duc­ția de energie a României, prin intermediul Uni­tă­ților 1 și 2, a anunțat săptămâna tre­cută semnarea a două acorduri de finanțare cu JP Morgan SE pentru două dintre proiectele energetice strategice ale Ro­mâ­niei: pro­iectul de reteh­nologizare a Unității 1 a CNE Cerna­vodă și pro­iectul Unită­ților 3 și 4 ale CNE Cerna­vo­dă. Uni­ta­tea 1 de la Cernavodă va fi scoasă din funcțiu­ne în 2027, după 30 de ani de ex­ploatare, și lasă un gol de 700 MW în bandă pe care siste­mul energetic local trebuie să îl acopere în anii care au mai rămas până la acel moment. Costul total se ridică la 3,8 mld. euro pentru retehnologizare, iar o parte din sumă a fost atrasă săptămâna trecută.

Astfel, sindicatul este format din urmă­toarele bănci (în ordine alfabetică): Banca Comercială Română SA, Banca Transilva­nia S.A., BRD Groupe Société Générale SA, CEC Bank S.A., Citibank Europe PLC, Dublin, Sucursala România, ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala București, UniCredit Bank SA și JP Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea proiectului de retehnologizare a Unității 1. În acest caz suma este de 540 mil. euro.