Analiza de luni. Goana după materiile prime care vor schimba lumea. Cantitățile de resurse pentru materiile prime critice sunt clasificate. Ce astfel de materii prime cheie s-ar găsi în adâncurile Mării Negre?
„Cantitățile de resurse, inclusiv pe zăcământ intră sub incidența legislației privind documentele clasificate, în privința lor nu vă putem oferi informații“, au răspuns reprezentanții ANRM la întrebarea ZF privind datele pe care instituția le are privind potențialele cantități de materii prime critice de care România ar dispune.
Foto: Ziarul Financiar
♦ Metale care intră în categoria pământurilor rare, dar și cantități de mangan s-ar găsi în adâncurile Mării Negre, arată o hartă trimisă de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) către ZF. Mai departe, din lista celor peste 30 de de materii prime critice, dintre care 17 sunt considerate a fi materii prime strategice, unele sunt pe uscat în România, dar informațiile privind posibilele cantități sunt clasificate, așa cum este cazul rezervelor de uraniu, de exemplu, arată informațiile transmise de către ANRM pentru „Analiza de luni“ a ZF.
„Cantitățile de resurse, inclusiv pe zăcământ intră sub incidența legislației privind documentele clasificate, în privința lor nu vă putem oferi informații“, au răspuns reprezentanții ANRM la întrebarea ZF privind datele pe care instituția le are privind potențialele cantități de materii prime critice de care România ar dispune. Cu toate acestea, ANRM a furnizat către ZF un tabel cu 32 din cele 34 de materii prime critice și cu informații despre incidența acestora pe teritoriul României.
Un grup select de 34 de materii prime critice, din care 17 sunt considerate a fi materii prime strategice, sunt în centrul procesului istoric al Uniunii Europene de tranziție energetică. Litiul, cobaltul și nichelul se folosesc pentru vehiculele electrice, borul este utilizat pentru turbinele eoliene, magneziul este utilizat pentru industrii cu valoare adăugată mare cum sunt cea aerospațială, auto sau de apărare, iar grafitul este esențial pentru mobilitatea electrică. Problema majoră a UE este că în acest moment e dependentă de importurile de materii prime critice, cum a fost dependentă de gazul rusesc, dar intenția este de a schimba acest lucru. Primul pas va fi ca fiecare stat cu potențial să-și revizuiască adâncurile pentru a vedea câte dintre materiile prime critice pot fi extrase măcar parțial de aici. Pentru tot acest proces, la nivelul UE a fost emis Critical Raw Materials Act (CRMA), care urmărește creșterea și diversificarea aprovizionării cu materii prime critice a UE, consolidarea circularității, inclusiv a reciclării și sprijinirea cercetării și a inovării privind eficiența utilizării resurselor și dezvoltarea de înlocuitori. În acest moment, China produce 60% din pământurile rare, un grup de 17 superelemente folosite în tehnologiile de vârf, cum ar fi smartphone-urile sau computerele. Tot China deține 13% din producția de litiu și 58% din capacitățile de procesare globale, piața producției de litiu fiind dominată de Australia și Chile. Litiul este un element cheie în producția de baterii pentru telefoanele mobile, laptopuri sau mașini electrice. Dar China este economia dominantă când vine vorba de partea de procesare. Țara rafinează circa 35% din cantitățile de nichel, 58% din cele de litiu, 65% din cobalt și 87% din pământurile rare, arată datele publice. Cobaltul, de exemplu, este un element cheie pentru energia eoliană, și deși extracția se realizează mai ales în Congo (circa 70%), datele arată că în spatele minelor sunt tot acționari din China.
Citește și
3 min
Catalina Apostoiu
3 min
Ștefan Stan
1 min
Mirela Turlan