Analiza de luni. Cine iese câștigător din criza puterii de cumpărare? Viteza din farfurie: criza puterii de cumpărare devine motor pentru industria fast-food, alimentând vânzări record și deschideri pe bandă rulantă
În vremurile incerte și în perioade marcate de probleme economice, oamenii renunță la restaurantele a la carte în favoarea celor fast-food, care sunt mai ieftine. Dacă nu și le mai permit nici pe acestea, atunci merg de la fast-food către covrigării și patiserii.
Foto: Ziarul Financiar
♦ Anul 2025 a fost cel mai bun an din istoria sa pentru Dristor Kebap – afacerile s-au dublat în doar doi ani și merg spre 100 mil. lei, pe măsură ce românii au rărit ieșitul la restaurantele clasice și s-au dus către shaorma și fast food ♦ McDonald’s România anunță investiții de 400 mil. lei în următorii trei ani. Banii vor merge către dezvoltarea rețelei și către digitalizare. Investițiile au fost lansate după ce vânzările au crescut cu 12% anul trecut ♦ Similar, KFC, Taco Bell, Burger King și Popeyes apasă pedala de accelerație l Mai mult, nume noi precum wagamama sau Chili’s își pun România pe hartă.
În vremurile incerte și în perioade marcate de probleme economice, oamenii renunță la restaurantele a la carte în favoarea celor fast-food, care sunt mai ieftine. Dacă nu și le mai permit nici pe acestea, atunci merg de la fast-food către covrigării și patiserii.
Acest tip de comportament a fost vizibil inițial în criza din 2008-2009, doar că atunci erau mult mai puține nume în sector și mult mai puține restaurante de tip fast-food în piață. Acum, situația din HoReCa amintește de acele vremuri. Doar că sectorul arată diferit, cu mult mai multe nume relativ noi și cu planuri ambițioase în rândul celor deja existente.
Citește și
3 min
Catalina Apostoiu
3 min
Ștefan Stan
1 min
Mirela Turlan