zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Retail & Agrobusiness

Analiză ZF. Big Mac Index, un indicator bun și pentru inflație, nu doar pentru puterea de cumpărare? Prețul unui sendviș Big Mac de la McDonald’s a ajuns 15,65 lei la începutul lui 2024, cu 27% mai mult decât în urmă cu un an. Inflația anunțată oficial de

Un sendviș Big Mac costa la începutul acestui an în România 15,65 de lei, cu 27,1% mai mult decât în ianuarie 2023, arată calcu­lele ZF realizate pe baza datelor oferite de publicația The Economist, care analizează de mai bine de 30 de ani prețul acestui produs fanion în rețeaua de restaurante de tip fast-food McDonald’s. Față de 2019, ultimul an de normalitate înainte de pandemie, război la gran…

de Cristina Roșca , Reporter 11.02.2024 · 16:55 2 min de citit și în ziarul tipărit

♦ Indexul Big Mac, lansat de publicația The Economist acum mai bine de trei decenii, compară prețul acestui produs fanion în rețeaua de restaurante McDonald’s în câteva zeci de țări diferite din lume ♦ Analiza ilustrează astfel diferențele dintre puterea de cumpărare dintre state și arată dacă monedele acestor țări sunt sub sau supraevaluate în raport cu dolarul american ♦ În contextul actual al inflației record, indexul este un bun indicator și pentru scumpiri.

Un sendviș Big Mac costa la începutul acestui an în România 15,65 de lei, cu 27,1% mai mult decât în ianuarie 2023, arată calcu­lele ZF realizate pe baza datelor oferite de publicația The Economist, care analizează de mai bine de 30 de ani prețul acestui produs fanion în rețeaua de restaurante de tip fast-food McDonald’s. Față de 2019, ultimul an de normalitate înainte de pandemie, război la graniță și inflație record, scumpirea e de aproape 70%.

Big Mac Index, așa cum a fost numit de publicația The Economist, pornește de la prețul unui Big Mac în varii țări din lume, pentru a evalua dacă monedele acestor state sunt sub sau supraevaluate în raport cu dolarul american. Analiza ilustrează și diferențele dintre puterea de cumpărare dintre state. Indicatorul are la bază teoria parității puterii de cumpărare, mai exact noțiunea că pe termen lung ratele de schimb valutar ar trebui să se îndrepte către acel nivel care ar egaliza prețurile unor produse și servicii (în cazul acesta un burger) în două țări, explicau anterior reprezentanții The Economist.

Citește și