ANALIZĂ ZF. Efectele politicii fiscale și ale lipsei contractelor colective de muncă: Aproape 30% dintre angajați primesc salariul minim pe economie. În 2011, ponderea angajaților cu salariu minim era de doar 8%

♦ Ponderea angajaților plătiți la nivelul minim pe economie în total a crescut de 4 ori în ultimii 10 ani, de la 8% în 2011 la 29% în 2021 ♦ Salariul minim s-a triplat ca valoare în lei, dar numărul de angajați prost plătiți a crescut foarte mult în ultimul deceniu ♦ În prezent, 1,6 milioane de angajați din România câștigă, oficial, mai puțin de 1.400 de lei net pe lună.

Aproape unu din trei angajați din România (29%), adică 1,6 milioane dintr-un total de 5,5 mi­lioane de contracte de muncă, este remunerat cu salariul minim pe economie. În 2011, primul an în care contractele de muncă s-au introdus în softul Revisal al Inspecției Muncii, doar 400.000 de contracte de muncă dintr-un total de 5,5 milioane erau la nivelul minim, arată datele centralizate de ZF pe baza informațiilor de la Confederația Sindicală „Cartel Alfa“ și de la Inspecția Muncii. Creșterea semnificativă a salariului minim din ultimul deceniu a fost cel mai puternic instrument de politică economică, dar, din cauza politicii fiscale și a faptului că angajații nu mai beneficiază de efectele contractelor colective de muncă, ponderea angajaților prost plătiți din economie a crescut.

„Lipsa contractelor colective de muncă (în special a contractului colectiv de muncă unic la nivel național), dar și a contractelor colective de muncă la nivel de sector de activitate, fapt datorat modificării legii dialogului social în 2011, a creat această situație, a creșterii numărului de contracte individuale de muncă înregistrate la nivelul salariului minim“, a explicat Bogdan Iuliu Hossu, președintele Confederației Sindicale „Cartel Alfa“.