ANALIZĂ ZF. Războiul apei: fermierii cer avize cât mai rapid pentru puțuri de mare adâncime, însă dincolo de birocrație Apele Române și specialiștii spun: trebuie să fim atenți la pânza freatică. O treime din apa consumată în România îi revine agriculturi

♦ „Dacă vom exploata apa din subteran o perioadă lungă de timp, vom ajunge ca India, unde oamenii se tem că vor rămâne fără apă de consum și fără mâncare și vom putea vedea un exod al populației din acea țară, adică peste 1 miliard de persoane care o să fugă în locuri în care mai este apă“, spune hidrologul Daniel Diaconu ♦ Pe de altă parte, în Franța, construirea unor megabazine, adică rezervoare artificiale de apă pentru irigații, a scos oamenii în stradă, pentru că acestea ar favoriza doar fermele mari. Apa din aceste bazine urma să fie extrasă din subteran sau râuri.

Autoritățile au acordat în ultimii trei ani puțin peste 200 de avize pentru puțuri care să alimen­teze cu apă sistemele de irigații, arată o analiză a ZF. Sistemele de irigații care se bazează pe apa din puțuri este soluția găsită de fermierii care nu au acces la infra­structura tradițională de irigații. Valoarea unor astfel de puțuri poate ajunge până la 80.000 de euro, iar pentru a iriga 300-400 de hectare este nevoie de nouă sau zece puțuri. Principala provocare pe această linie nu e însă de natură financiară, ci birocratică.

„În momentul în care vrei să faci foraje pentru puțuri, ai nevoie de un dosar pe care să îl trimiți la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (care se află sub autoritatea Apelor Române – n. red.) din București, aștepți 6-7 luni pentru acord, apoi faci un proiect tehnic pentru puț, pe care îl trimiți iar la institut și mai aștepți 3-4 luni. În final, ajungi la peste un an pentru obținerea avizului pentru foraj“, a spus Alexandru Haită, președintele Cooperativei Agricole Tinoasa din Teleorman.