Aprecierea fără precedent a carbonului dublată de gazul scump îngreunează exitul din cărbuni. România are însă cel mai ambițios plan de a renunța la lignit, dar nicio strategie concretă
România vrea să renunțe la cărbune până în 2032, în timp ce Germania și-a stabilit ca țintă 2038 iar Polonia 2040. Deși are cel mai ambițios plan de înverzire, România abia la finalul anului viitor ar trebui să livreze și un set de pași clari pentru a-și realiza obiectivul, conform PNRR, datele din piață de acum arătând că renunțarea la cărbuni ar putea fi cea mai dificilă ecuație din energia loc…
Foto: Ziarul Financiar
România vrea să renunțe la cărbune până în 2032, în timp ce Germania și-a stabilit ca țintă 2038 iar Polonia 2040. Deși are cel mai ambițios plan de înverzire, România abia la finalul anului viitor ar trebui să livreze și un set de pași clari pentru a-și realiza obiectivul, conform PNRR, datele din piață de acum arătând că renunțarea la cărbuni ar putea fi cea mai dificilă ecuație din energia locală.
“Ritmul de înlocuire a centralelor pe cărbuni cu cele pe gaze a accelerat în 2020 cu ajutorul scumpirii certificatelor de emisii, dar acum nu este clar cum vor evolua lucurile în 2021 pe fondul evoluției preului gazelor și al emisiilor de carbon”, arată o analiză recentă publicată de ICIS, una dintre cele mai ample platforme de informații din domeniul comodităților.
În vara anului trecut, de exemplu, Germania a raportat un nivel record de înlocuire a centralelor pe cărbune cu gaze în contextul în care prețul gazului ajunsese a un minim de tranzacționare iar prețul carbonului favoriza această trecere.
Citește și
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan
2 min
Cristina Roșca