"Ați dat cu infrastructura de pământ: Acum dați drumul la lucrări"

Haosul în care s-a dezvoltat și continuă să se zbată infrastructura româneas­că este poate cel mai bine ilustrat de o imagine din satelitul celor de la Google, care cuprinde pe o hartă zona de vest a României, poarta către „lumea bună“, și Ungaria.

În timp ce în vestul României liniile trasate cu galben îngroșat (autostrăzile) sunt în număr de patru (centura Sibiului, Deva – Orăștie, Arad – Timișoara și Gilău – Câmpia Turzii), și acestea scurte și împrăștiate, aparent fără nicio legătură una cu alta, maghiarii au ajuns să lege Budapesta prin autostrăzi de Bratislava (și mai departe de Viena), de Zagreb, de Belgrad, de nordul țării, aproape de Ucraina, dar și de Mako, localitate aflată la 20 de kilometri de Nădlac, de unde ar trebui să se continue drumul mărfurilor și al turiștilor până la Constanța, prin București, la periferia estică a Uniunii Europene.

Cum arată o comparație în cifre? Ungaria are aproximativ 1.400 de kilometri de autostrăzi, în timp ce rutele rapide din România măsoară doar 548 de kilometri, iar dacă ținem cont de faptul că țara noastră este de două ori și jumă­tate mai mare ca Ungaria, comparația devine de-a dreptul dezastruoasă: în Ungaria există un kilometru de autostradă la fiecare 66 de kilometri pătrați, în timp ce în România raportul este de un kilometru de autostradă la 434 de kilometri pătrați, adică o densitate de 6,5 ori mai slabă.