Cum au recuperat regiunile României decalajele de dezvoltare de la aderarea la Uniunea Europeană. Salariile și PIB-ul au crescut cu peste 200% în regiunile României, de la aderarea la Uniunea Europeană și până în prezent, dar pe de altă parte a scăzut nat

Ca urmare a evoluției generale a economiei, a creșterii intrărilor de fonduri europene și a investițiilor publice și private, regiunile din România au crescut ca PIB sau ca salariu mediu cu peste 200%, în medie, de la aderarea la Uniunea Europeană încoace. Practic este vorba de o triplare a cifrelor, dar este o creștere care a avut loc și după ce alte regiuni, mai dezvoltate, au crescut și au tras după ele zonele mai sărace, chiar dacă nu cu același ritm. Concomitent însă natalitatea a scăzut cu două cifre, iar populația s-a diminuat în toate regiunile. Creșterea nu a fost uniformă, pentru că unele regiuni, cum este Vestul, cu Timișoara, sau Nord-Vest, cu Clujul, au prins avânt, în vreme ce altele au avansat mai încet și au rămas în urmă.

În toate regiunile este însă o constantă: mediul de afaceri a crescut, iar acest lucru se vede și în cifrele privind absorbția de fonduri europene pentru investiții private: aceste finanțări sunt primele care se absorb 100%, așa cum au precizat șefii Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR) la dezbaterile ZF/ROREG/BCR.

Absorbția de fonduri regionale, pe ultimul exercițiu financiar (2014-2020), a fost de 99%. Practic, s-au absorbit aproape 7 mld. euro, bani care au intrat în investiții publice și private. În acest moment, sunt disponibile aproape 12 mld. euro din fonduri regionale până în 2027, prin programele axate pe alocări spre educație sau infrastructură, dar și către mediul privat. Despre oportunitățile de finanțare din fonduri regionale pentru business vor vorbi speakerii conferinței ZF/ROREG/BCR România competitivă – De la idee la business inteligent cu fonduri europene, care va avea loc luni, 11 noiembrie, la București.