Aura Socol, profesor ASE și membru în Consiliul de Administrație al BNR: Va provoca inflația o nouă criză a datoriilor?

În ultimii 5 ani, economia globală a fost nevoită să absoarbă patru șocuri stagflaționiste: pandemia COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina, războiul tarifar și războiul în desfășurare din Orientul Mijlociu. Dacă până acum termenul de stagflație a fost rezervat șocurilor petroliere din anii 70, tiparul actual de încetinire a creșterii economice alături de inflația persistentă devine greu de negat. Războiul din Iran a perturbat tranzitul prin strâmtoarea Ormuz, care reprezintă în mod normal aproximativ 20% din cererea zilnică mondială de 100 milioane de barili. Acest lucru face ca acesta să fie considerat drept cel mai mare șoc de aprovizionare cu petrol din istoria pieței globale a petrolului. Prin comparație, embargoul petrolier arab din 1973, războiul din Golf din 1990 și invazia rusă din Ucraina din 2022 au redus aprovizionarea globală cu 7%, 6,5% și respectiv 3%. Efectele se văd deja în revizuirile perspectivelor privind inflația și ratele dobânzilor.

Paradoxal sau nu, piețele financiare par oarecum decuplate de turbulențele geopolitice, animate de perspectiva unei explozii a productivității generate de inteligența artificială (AI), mizând pe ideea că eficiența și creșterea economică astfel generate vor fi suficiente pentru a depăși problema stagflației, îndatorării, deficitelor bugetare, chiar și inegalității economice. În realitate, sunt șanse mari să experimentăm un Nou Paradox Solow, teorie potrivit căreia tehnologia în sine nu este suficientă, necesită timp și mai ales schimbări structurale pentru a genera productivitate reală.

În schimb, efectul cel mai probabil generat de AI – cel puțin pe termen scurt, va fi mai degrabă de creștere suplimentară a inflației, decât de creștere a productivității. Inflația AI poate fi un potențial nou șoc de ofertă de natură stagflaționistă determinat de sumele exorbitante investite în acestor sector, cu riscul ca pe termen mediu și lung să genereze deflație persistentă, alimentată de scăderea costurilor muncii, a bunurilor și serviciilor.