Aurul, dolarul și rușii. Și un război care schimbă lumea

Febra aurului a lovit de mai multe ori în ultimii ani băncile centrale din diverse părți ale lumii, dar de când Rusia a pornit război contra Ucrainei, cea mai mare poftă de metal prețios a fost observată la instituțiile țărilor nealiniate Vestului. Banca Populară a Chinei este una dintre ele. Cea a Turciei face și ea parte din acest grup, alături de bănci din Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Când Occi­dentul și guvernele aliate au înghețat activele băncii centrale a Rusiei ca sancțiune și cu gândul să le folosească pentru reconstrucția Ucrainei, băncile centrale nealiniate s-au spe­riat și în încercarea de a-și diversifica rezervele s-au orientat către cel mai sigur activ pe care-l cunosc, aurul.

Această schimbare are un preț pe care-l plătesc SUA: erodarea statutului de monedă do­minantă a unui dolar în depreciere. Dolarul este departe de a fi în declin. SUA sunt în continuare cea mai mare economie a lumii, iar cele mai multe tranzacții sunt efectuate în mo­neda americană. Dolarul a rămas regele lu­mii, dar puterea e în scădere. Răz­bo­iul din Ucraina și schim­bările de alianțe geopolitice pe care le-a adus grăbesc această tendință, după cum a obser­vat Ruchir Sharma, comen­tator la Financial Times.

Ca răspuns la invazia rusă din Ucraina, alianța ves­tică a SUA, Marii Britanii și Uniunii Europene a aplicat sanc­țiuni financiare extinse Mos­co­vei, prin­tre care înghețarea unor active ale băn­cii centrale de 300 de miliarde dolari. Rezer­vele de aur ale băncii rusești nu au fost atinse de sancțiuni deoarece sunt păstrate în Rusia. Acest lucru le-a dat idei altora.