Aurul nu a fost niciodată mai strălucitor și mai scump pentru băncile naționale est-europene. Băncile centrale din Europa de Est, dar și altele mai puternice, cumpără metal prețios când cotațiile, dar și riscurile geopolitice cresc

Banca națională a Poloniei a cum­părat în trimestrul doi mai mult aur decât oricare dintre marile bănci centrale ale lumii. Ținta in­sti­tuției este ca metalul prețios, din care guvernatorul Adam Glapinski a făcut un pilon al strategiei de management al rezer­velor, să ajungă să reprezinte 20% din rezerve, față de 15% la finalul lunii iunie. Banca națională a Poloniei își ține o bună parte a aurului la Banca Angliei.

Glapinski a promis în 2021 că dacă va fi reales în funcție va crește cantitatea de metal galben deținută de NBP cu 100 de tone. Anga­ja­mentul a fost îndeplinit fix în urmă cu un an. Cele mai recente achiziții au fost făcute când prețul aurului a urcat la un nivel record, printre altele datorită cererii mari din partea băncilor centrale. Între timp, cotațiile au conti­nuat să urce, stabilind noi recorduri, pentru ca zilele tre­cute Banca Națio­nală Maghia­ră (MNB) să anunțe că a decis să-și majoreze rezervele de aur de la 94,5 tone la 110 tone (față de 377,4 tone, cât avea banca centrală poloneză la sfârșitul trimestrului doi).

Banca are deja cele mai mari re­zerve de metal raportate la numă­rul de locuitori ai țării din Europa Cen­trală și de Est. Banca centrală a Serbiei a de­marat în trom­bă achizițiile de aur în 2019 și în 2024 și-a adus rezervele la cel mai ridicat nivel din istoria sa. În trimestrul doi și banca centrală a Cehiei a cumpărat aur în cantități semnifica­tive. Cel mai recent raport săptămânal al băncii centrale turce arată că și acesta și-a crescut can­titatea de aur deținută, dar modest, în condițiile în care rezervele totale au atins un maxim istoric.