Banca Națională susține că adoptarea euro în 2019 a devenit o țintă nefezabilă

Intrarea României în clubul monedei unice în anul 2019 nu a fost la momentul anunțării sale o țintă imposibilă, însă a devenit una nefezabilă pe măsură ce nu a fost urmată de elaborarea unui plan de acțiune și de punerea sa în practică.

Relansarea discuției în această vară de către președintele României poate crea premisele unei asemenea construcții instituționale, prin reluarea activității comitetului interinstituțional de pregătire a trecerii la euro, prin implicarea stakeholderilor și reluarea dezbaterii publice, consideră Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naționale. „BNR a calificat anul 2019 drept o țintă foarte ambițioasă și a lăudat aptitudinile de ancoră pentru politici publice. Însă 2019 a devenit tot mai mult o țintă nefezabilă pe măsură ce nu a fost urmată de elaborarea unui plan de acțiune și punerea sa în practică“, a afirmat Olteanu la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) organizată la BNR.

Calendarul stabilit pentru adoptarea euro la momentul intrării României în Uniunea Europeană, în 2007, stabilea că România ar urma să adere la clubul monedei unice în 2015, însă după declanșarea crizei din 2008 ținta a fost amânată. „Proiectul european al României nu s-a finalizat prin aderare. Proiectul presupune asumarea mo­delului economic european. Punerea în practică a trecut totuși de cea a realizărilor spectaculoase“, a mai spus Olteanu.

Tergiversarea adoptării monedei unice a venit în rânduri repetate, iar lipsa unei ținte precise a făcut ca România să parcurgă chiar și o perioadă „fără țintă“ pentru adoptarea euro. Acest lucru până în mai 2014 când fostul ministru al bugetului Liviu Voinea, care în prezent ocupa funcția de viceguvernator al BNR, anunța la reuniunea miniștrilor de finanțe Ecofin că guvernul României a stabilit data de 1 ianuarie 2019 pentru aderarea la zona euro, moment la care vor fi trecut două decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară pe piața de la București, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).