Bancherii nu cred că vom ajunge la o retrogradare a ratingului României, în ciuda unei probabilități semnificative, dar spun că măcar în al 12-lea ceas trebuie să ne trezim și să conștientizăm că avem o serie de indicatori de menținut

♦ Ionuț Lianu, CEC Bank: Noi ne pregătim pentru ambele scenarii, în sensul că și scenariul unei reduceri de rating are o probabilitate semnificativă în acest moment. Dar suntem de părere că nu vom ajunge acolo ♦ Ștefan Nanu, Ministerul Finanțelor: Avem un dialog permanent cu agențiile de rating și înțeleg procesul. Așteaptă crearea noului guvern, pachetul de măsuri. Contează foarte mult evaluarea de către Comisia Europeană a acestui pachet ♦ Victor Andrei, BNR: Deficitele gemene sunt o îngrijorare. Cred că este în interesul tuturor ca măsurile așteptate să fie luate, dar și implementate.

Ratingul României rămâne încă o in­cer­ti­tudine, în timp ce majoritatea analiști­lor, economiștilor și bancherilor spun că nu vom ajunge la o retrogradare (downgrade – engl.), deși există și unele semne care indică con­tra­riul. Perioada următoare este crucială pen­tru evitarea unui downgrade, prin creș­te­rea încrederii investitorilor, menținerea indicatorilor, măsurile fiscale și numirea noului guvern. În al 12-lea ceas trebuie să nu mai luăm totul de-a gata și să conștientizăm indicatorii la care ne raportăm și care tre­buie să vorbească pentru noi. Acestea au fost câteva din concluziile din cadrul panelu­lui de piețe financiare de la evenimentul ZF Bankers Summit 2025.

Ionuț Lianu, ofițer-șef, management acti­ve și pasive, CEC Bank a explicat în cadrul con­ferinței că banca la care lucrează se pregă­tește pentru ambele scenarii, în sensul că și scenariul unei reduceri de rating are o probabi­litate semnificativă. „Suntem de părere că nu vom ajunge acolo dar având în vedere că pre­țu­rile obligațiunilor externe ale României re­flectă deja un rating downgrade nu putem să nu ne gândim și la un astfel de scenariu. Spe­răm că în ceasul al 12-lea se va înțelege că tot ce luăm de-a gata acum și ce considerăm a fi de exemplu nivelul datoriei publice, care în prezent nu mai e ca în 2009 când eram la 15% – 20%, acum suntem la 50% și ne apropiem de 60% din PIB, e o diferență mare față de 2008. Deja suntem într-un film în care trebuie să men­ținem o serie de indicatori, o serie de prin­cipii, de predictibilitate și comunicare cu inves­titorii internaționali care au de ales între Ro­mâ­nia și alte țări“, a explicat Ionuț Lianu.