Băncile centrale își sacrifică rezervele valutare

Una din sursele de lichiditate pentru piețele financiare seacă, iar acest proces explică în parte volatilitatea din luna august. Este vorba de rezervele valutare ale băncilor centrale, care s-au redus de la maximul de 11.980 miliarde de dolari atins la mijlocul anului trecut la 11.943 miliarde de dolari în primul trimestru an acestui an, scrie Bloomberg, care anunță începutul „înăspririi cantitative” (Quantitative Tightening), reversul „relaxării catitative” (Quantitative Easing).

Băncile centrale și-au majorat rezervele valutare după cri­ze­le financiare de la sfârșitul anilor 1990 pentru a-și proteja e­co­­­nomiile împotriva ieșirilor de capital și deprecierii mo­nedelor. Scăderea rezervelor se datorează unui fix de forțe care include încetinirea economiei Chinei și devalorizarea yuanului, incertitudinile legate de ce va face Rezerva Federală americană cu dobânzile, prăbușirea prețurilor materiilor prime în frunte cu petrolul și deciziile Elveției și Ja­poniei de a nu mai inter­ve­ni în sprijinul monedelor lor.

Reducerea rezervelor înseamnă fie că acestea sunt puse la bătaie pentru contrabalansarea ieșirilor de capital sau pentru susținerea monedelor, fie că nu mai este nevoie ca acestea să fie atât de mari. Oricare ar fi răspunsul, cert este că restrângerea rezervelor se traduce prin împuținarea banilor care circulă în sistemul financiar, având în vedere tendința autorităților de a recicla rezervele de bani în monedă locală sau active lichide precum obligațiunile.

Să urăm deci bun venit „înăspririi cantitative”, după cum scrie George Saravelos, strateg al Deutsche Bank. Echipa lui Saravelos prezice că 2015 va fi anul de vârf al rezervelor valutare după două decenii de creștere, cu China în avangardă în condițiile în care noul său regim valutar înseamnă sacrificarea rezervelor valutare pentru a împiedica yuanul să intre în cădere liberă. Banca centrală a Chinei și-a redus deja rezervele de la 3.990 miliarde de dolari în 2014 la 3.650 miliarde de dolari.