Bătrânul RASDAQ nu se predă, ci se mută pe ATS
Piața RASDAQ, creată după model american în epoca de aur a privatizărilor românești, își trăiește acum ultimele zile, fiind la un pas de desființare, singura soluție găsită de autorități pentru a fi respectată legea.
Foto: Ziarul Financiar
Piața RASDAQ, creată după model american în epoca de aur a privatizărilor românești, își trăiește acum ultimele zile, fiind la un pas de desființare, singura soluție găsită de autorități pentru a fi respectată legea.
După câteva tentative eșuate de reformare, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a găsit soluția de rezolvare a necunoscutei pieței RASDAQ: desființarea după 16 ani de funcționare.Arbitrul pieței de capital vrea ca toate cele 1.152 de companii tranzacționate în prezent pe piața RASDAQ să se mute pe sistemul alternativ al Bursei de Valori București (BVB) care sigur nu este piață reglementată, iar companiile cele mai valoroase să treacă în timp pe piața reglementată a BVB dacă acționarii vor acest lucru. Decizia finală nu este încă luată, proiectul de instrucțiune ce stabilește desființarea pieței este supus dezbaterii publice și n-ar fi de mirare să mai treacă ani, așa cum s-a mai întâmplat, până când CNVM ia o hotărâre.
Cum s-a ajuns însă ca după 16 ani de funcționare piața RASDAQ să fie la un pas de a fi ruptă în bucăți între ATS și piața reglementată a bursei de la București? De ce al șaisprezecelea an de viață ar putea fi și ultimul pentru o piață proiectată la începuturi drept cea mai modernă bursă a României, cu platformă electronică și conturi globale încă din primele zile de tranzacționare?
Citește și
15 min
Ioana Niță
3 min
Liviu Popescu
1 min
Claudia Medrega