BCE se aruncă cu disperare asupra inflației, sub asaltul băncilor, care cer dobânzi mai mari, și împinsă de nevoia de a-și apăra credibilitatea. Șefa FMI, Kristalina Georgieva, a spus că abia în 2024 vor începe să fie simțite la nivel global efectele pozi

Una din marile bătălii pe care băncile centrale le duc în răz­boiul cu inflația nu este cu pre­țurile propriu-zise, ci cu așteptările consumatorilor, com­paniilor și analiștilor privind evoluția lor. Cu alte cuvinte, cu propria credibilitate. Banca Centrală Europeană are o astfel de problemă, pe care a încercat ieri să o rezolve printr-o nouă majorare uriașă a dobânzii de politică monetară, de 0,75 de puncte de bază, la 1,5%. De altfel, BCE a făcut un pas atât de mare cu toate dobânzile sale de referință. Este a treia creștere semnificativă la rând.

Inflația din zona euro crește neîntrerupt și a ajuns la un nivel apropiat de 10% (ținta BCE fiind de 2%) printre altele și pentru că gardianul euro a ezitat foarte mult timp să acționeze, considerând greșit că valul de scumpiri este doar temporar. 

Aceste așteptări influențează cumpărătu­rile și planurile de investiții. Dacă o bancă cen­trală sau un guvern sunt considerate neputincioase în fața inflației sau tolerante cu creșterile de prețuri, consumatorii și com­paniile vor încerca să cumpere cât mai multe cât timp prețurile sunt încă jos, iar afacerile își modifică planurile de buget și de investiții. Astfel, inflația poate fi accelerată.