BCE a decis să continue războiul cu inflația printr-o nouă majorare agresivă de dobânzi și a asigurat că poate proteja sistemul bancar fără a da înapoi în lupta cu prețurile. Dar unde se vor duce dobânzile în lunile viiitoare, nici ea nu știe
BCE a decis să continue războiul cu inflația printr-o nouă majorare agresivă de dobânzi și a asigurat că poate proteja sistemul bancar fără a da înapoi în lupta cu prețurile. Dar unde se vor duce dobânzile în lunile viiitoare, nici ea nu știe
Foto: Ziarul Financiar
Banca Centrală Europeană a judecat greșit în urmă cu un an că inflația este doar trecătoare și de aceea a acționat târziu pentru a o opri. Inflația a scăpat de sub control. Ieri, banca centrală a zonei euro a decis să continue lupta agresivă cu inflația, printr-o majorare a dobânzilor de politică monetară de 50 de puncte de bază, chiar dacă există temeri că un astfel de pas ar fi imprudent când colapsul unor bănci americane a provocat o ciză bancară în SUA, iar gigantul Credit Suisse are probleme cu capitalul de zeci de miliarde de dolari rezolvate doar cu cecuri în alb de la banca centrală a Elveției.
Dar ce va face BCE în lunile următoare? Vor crește și mai mult dobânzile? Este posibil că furtuna financiară, dacă se agravează, să afecteze lupta băncii cu inflația, adică să oblige instituția să stopeze creșterea dobânzilor? Președinta instituției, Christine Lagarde, a explicat că deciziile viitoare vor fi luate în funcție de datele din economie. Aceasta înseamnă că nici BCE nu știe ce va fi. Apoi, Lagarde a asigurat că lupta cu inflația nu va fi sacrificată pentru o eventuală luptă pentru păstrarea stabilității financiare. Sunt războaie pe fronturi diferite cu arme diferite. Iar BCE are suficiente instrumente pentru a aduce lichiditate în sistemul bancar, de altfel mai rezistent decât în 2008.
Unora, creșterea celor trei dobânzi de politică monetară cu 50 de puncte de bază le amintește de episodul din iulie 2008, când BCE a scumpit finanțarea, contrar logicii dictate de criza bancară și financiară din SUA, motivând decizia prin nevoia de a frâna inflația. Inflația s-a prăbușit rapid și a ajuns chiar negativă deoarece criza financiară din SUA s-a transformat într-o recesiune globală, iar în Europa a declanșat o criză a datoriilor suverane care a distrus milioane de locuri de muncă. Dobânzile la depozite au ajuns într-un târziu în teritoriul negativ, de unde le-a mai scos doar explozia de acum a inflației.
Citește și
2 min
Ștefan Stan
1 min
Cristina Roșca