BCE, în fața unei decizii istorice: ultima dată când a majorat dobânda a fost în 2011, în plină criză economică, și a trebuit să dea înapoi rapid pentru că era amenințată chiar existența euro. Dar banca avea atunci o țintă clară. Acum trebuie să aleagă ră

Nicio altă mare bancă centrală a lumii nu se află într-o poziție mai dificilă decât Banca Cen­tra­lă Europeană. De aceea, decizia luată în ședința de politică mo­netară de astăzi ar trebui să fie, spun piețele, analiștii și economiștii, una istorică. Cei mai mulți se așteptau ieri ca ultimul apărător al euro și al uniunii monetare europene să dea startul la creșterea dobânzilor. Unii au făcut presiuni pentru majorări-șoc, pe măsura in­flației scăpate de sub control. Alții au așteptat decizia cu inima strânsă. Interesele sunt enorme, iar orice greșeală riscă să fie fatală.

Lumea a intrat de mai bine de un an într-o nouă eră financiară, a dobânzilor mari și creditului scump, împinsă acolo de inflația record și din ce în ce mai puternică, însă Banca Centrală Europeană a ezitat până acum să facă un pas decisiv înainte și are motive să fie prudentă.

Criza datoriilor din zona euro, efect al crizei financiare globale, a avut drept cauză principală diferențele mari, unele ca niște prăpăstii, dintre economiile regiunii. Pe de o parte au fost statele excedentare, cele mai multe nordice, obsedate de productivitate și de disciplină fiscală și bugetară, iar de cealaltă țările rezistente la reforme, cu politicieni populiști, puternic îndatorate și cu sisteme bancare șubrede care se hrăneau cu datoriile statului.