Bitumul polonez, vopselele italienești și țevile turcești fac drumurile din România. „Ar trebui să-și asume cineva să facă investiții în fabrici, însă la ritmul în care construim noi infrastructură, nu știu dacă este rentabil“

Vopsea pentru marcajele rutiere, țevi și cabluri pentru rețelele de utilități, bitum, oțel-beton sunt numai câte­va dintre materiile prime pe care România le importă atunci când vine vorba de construcția drumurilor, în lipsa unei producții locale care să susțină nevoile. Așa se face că, în condițiile în care prețurile materialelor doboară record după record, evoluția proiectelor de infrastructură din România stă sub semnul întrebării, după cum spuneau recent oficialii Asociației Române a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA).

„Într-adevăr, importăm multe mate­ria­le, precum parapeți sau vopsele, dar în ca­zul altora avem și producție locală. Dacă se găsește mai ieftin în alte țări, se cumpără de acolo. Nu este totuși o tragedie că im­portăm anumite materiale, mare parte din ceea ce se folosește la drumuri și căi ferate vi­ne totuși din România“, spune Ionuț Ciurea, directorul executiv al asociației Pro Infrastructură.

De la începutul anului 2021, industria ma­terialelor de construcții se confruntă cu scum­piri de până la 40% ale materiei pri­me. La finalul anului trecut, state precum Turcia, Federația Rusă și China au im­ple­mentat măsuri de protecție a piețelor pro­prii, reducând exporturile de materii prime și de materiale de construcții, în încercarea de a-și susține propriile economii.