Bogăție pe hârtie, avarii în rețea. Cum a ajuns Bucureștiul, oraș cu PIB pe cap de locuitor peste media multor capitale europene, să rămână blocat în frig, deși a avut bani disponibili și acces la finanțare pentru modernizarea infrastructurii

♦ Capitala a amânat ani la rând modernizarea termoficării, deși a avut acces la fonduri europene și instrumente de finanțare ♦ În București, lipsa căldurii și avariile repetate au devenit o normalitate, în pofida accesului la fonduri europene și a unei emisiuni de bonduri de 500 mil. euro care ar fi putut susține modernizarea sistemului ♦ „În majoritatea situațiilor, întârzierile în implementarea proiectelor nu sunt cauzate de factori externi, ci de o deficiență structurală: proiectul nu este pregătit din timp, gestionare defectuoasă din partea instituțiilor responsabile, birocrație extrem de ridicată, lipsa personalului de specialitate în ministere.”

Bucureștiul se află într-un paradox economic. Capitala României generează unul dintre cele mai ridicate niveluri de PIB per capita din Europa Centrală și de Est și depășește, potrivit statisticilor europene, orașe consacrate precum Viena sau Berlin.

Așadar, Bucureștiul avea în 2023 un PIB per capita calculat ca Standard al Puterii de Cumpărare (purchasing power standard -PPS ) de 87.400 PPS, capitala României fiind foarte aproape să intre în rândul celor mai bogate zece regiuni din UE, potrivit datelor Eurostat. În medie, în 2023, PIB per capita la nivelul Uniunii era de 38.100 PPS.  Conform datelor Eurostat, capitala României aveau un PIB per capita calculat la Standardul Puterii de Cumpărare mai mare decât Praga (73.500) și Budapesta (64.100 PPS).