Brain regain - o șansă pentru apariția noului ,,Bonjourism’’ în România

,,Brain regain’’ este un concept relativ tânăr, care a apărut îndeosebi în țările care au avut cel mai mult de suferit în perioada ,,brain-drain’’(exodul creierelor), când persoane bine instruite, cu un înalt nivel de inteligență, și-au părăsit propriile țări pentru a se instrui la universități de prestigiu din întreaga lume. ,,Brain drain’’ împreună cu ,,brain regain’’ formează ,,brain circulation’’- un aspect important al migrației pentru studii, având ca actori principali – studenții internaționali, în contextul fenomenului de globalizare a pieței muncii.

Principalul motiv al accelerării procesului de plecare la studii în străinatate este reprezentat de performanțele mari ale mediului universitar din unele state ale lumii, coroborat cu dorința migrantului de a-și depăși condiția, de a fi ,,cineva’’, de a avea venituri mari, de a lucra într-un mediu performant. Este de remarcat atracția pe care Statele Unite o exercită în permanență asupra creierelor pasionate de domeniul cercetării stiințifice în nanotehnologie, informatică, medicină.

La toate acestea s-au adăugat și factori interni dezamăgitori care au generat migrarea către alte țări: învățământ neperformant, cu programe rigide, neadecvate provocărilor de pe piața muncii, salarii sub nivelul de  subzistență pentru absolvenți, ignorarea meritocrației, lipsa oricărei strategii de dezvoltare, penuria de locuri de muncă, corupția generalizată, fonduri insuficiente pentru cercetare, obediența mai bine răsplătită social decât profesionalismul. Când se numesc, recent, în anul 2017,   persoane, în top managementul administrației centrale, aflate în divorț profund de gramatică și fără relații la librărie sau bibliotecă, sau cu licențe luate după prima tinerețe, unde să mai ai și tu loc, absolventule de Harvard ?