Bugetul central a transferat administrației locale, în 2025, peste 100 mld. lei, dar nu deține controlul asupra cheltuirii lor

♦ Administrația locală a cheltuit, în 2025, 169 de miliarde de lei, adică 21% din toate cheltuielile statului ♦ Dar controlul unor astfel de sume este foarte slab. Iar primarii cheltuiesc banii adesea cum vor, în ciuda faptului că 80% din sume înseamnă transfer de la bugetul de stat ♦ Pe investiții s-au dus, în 2025, în administrația locală, 49 de miliarde de lei (35% din toate investițiile statului): 17 miliarde de lei din PNRR și 32 de miliarde de lei au fost cheltuieli de capital (bani transferați din bugetul de stat) ♦ Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul de stat este la limită și nu-și permite majorări de transferuri, cum vor primarii ♦ Așa ceva nu mai merge, spune premierul: “Capacitatea guvernului de a crește transferurile este scăzută” ♦ România cheltuiește pentru investiții 7% din PIB: 3% din PIB din aceste investiții se fac prin administrația publică locală, dar nu din banii acesteia. Este cel mai mare procent de transfer din UE, spune premierul.

Guvernul central dă bani administrației locale, dar nu are decât un control vag asupra costurilor. Comunitățile locale sunt slabe și nu au forța să-i întrebe pe primari sau să întrebe consiliile locale unde se duc banii. Nu există o „grilă“ care să fie impusă primăriilor astfel încât acestea să nu mai cheltuiască banii pe ce le trece prin cap și apoi să întindă mâna la guvern pentru bani de salarii. Această anomalie trebuie corectată înainte de orice discuție despre reforma administrativă.

În România sunt 3.282 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri), organi­zate la nivel local și județean: 41 de județe, municipiul București (cu 6 sectoare), 103 municipii, 320 de orașe și 2.859 de comune. Toate cu primarii lor, cu consiliile lor locale. Sunt prea multe UAT-uri, dar ori de câte ori s-a pus problema comasării lor, rezistența a fost acerbă. De asta nici anunțata reformă a administrației locale care ar urma să fie promvată în Parlament săptămâna viitoare nu vorbește de „comasare”, deși sunt comune în care nu au mai rămas nici 1.000 de oameni. Ieri, 1.300 din aceste comune au fost în „grevă de avertisment”, nemulțumite că banii vor fi mai puțini și că proiectul vorbește de „disponibilizări” acolo unde schema este supradimensionată.