Bugetul se închide greu chiar și pe hârtie, dar provocarea adevărată va fi să nu derapeze cheltuielile și economia să crească la nivelul așteptărilor

Dragoș Cabat, analist economic: Să închizi un buget pe orice deficit vrei tu din cifre este foarte simplu, să-l închizi real e mai complicat. Finanțarea deficitului nu va fi o problemă.

Premierul Florin Cîțu a anunțat că va merge în Parlament cu proiectul de buget pentru 2021 cel mai târziu săptămâna viitoare. El a spus că așteaptă ca ministerele să vină cu planuri de reducere a cheltu­ielilor și de reformă, altfel va forța anu­mite reforme prin intermediul limitelor din buget.  

„Bugetul pentru 2021 întârzie puțin pentru că eu am cerut un lucru foarte important și nu dau înapoi de la acest lucru: subvențiile sau cheltuielile care se duc din anumite sectoare în sectorul public anul acesta trebuie să fie legate de reformă. E foarte clar: nu se duce niciun ban către niciun sector dacă nu văd aceste reforme. Aștept să văd reforme care vin, vom forța aceste reforme dacă nu, prin limitele din buget, dar 2021 este anul reformelor”, a spus luni premierul Cîțu.

Să închizi un buget pe hârtie, cu un deficit bugetar făcut din pix este simplu, spune Dragoș Cabat, analist economic, însă este mai greu să nu ai o abatere foarte mare de la cheltuielile și veniturile programate.

„Să închizi un buget pe orice deficit vrei tu din cifre este foarte simplu, să-l închizi real e complicat. Ce este o problemă este după aceea să te poți ține de ce ai spus și cred că aici va fi provocarea. Nu va fi o problemă să finanțezi deficitul, sunt bani”, spune Dragoș Cabat.

Construcția bugetară din 2021 pleacă de la o prognoză de creștere economică de 4,3% și o creștere a PIB-ului nominal de 7%, până la 1.117 mld. lei. Evoluția economică ar putea fi plauzibilă, cred analiștii economici, în condițiile în care prognozele arată că toate țările din Uniunea Europeană vor începe să crească economic din 2021.

„O creștere economică undeva la 4% pentru România care ar trebui să recupereze și decalajele față de UE este ce putem acum. Ideal ar fi să reușim 6-7%, însă asta este dificil, pentru că orice performanță economică a noastră ține în mare măsură de ce se întâmplă în Europa. Dacă ei vor crește cu 1-1,5%, varianta normal înspre optimistă, este normal să creștem undeva la 4%”, mai crede Dragoș Cabat.

Execuția bugetară pe 2020, cu venituri sub așteptări și o structură foarte rigidă de cheltuieli, este un punct prost de plecare pentru bugetul din 2021. Cheltuielile  bugetului general consolidat au fost în 2020 de 424 mld. lei, în creștere cu 15% față de cheltuielile din 2019. Pe de altă parte, veniturile au crescut marginal cu 0,4%, de la 321 mld. lei la 323 mld. lei în 2020.

„Politica fiscală nu ai cum să o schimbi în perioada aceasta, să te apuci să mărești taxele ar fi contraproductiv. Dacă vrei să crești cu 4%, nu poți să majorezi taxele în primă instanță. Trebuie regândite anumite sisteme, de salarizare și pensii”, este de părere Dragoș Cabat.

Pensiile și salariile bugetarilor au însemnat cheltuieli de aproape 250 mld. lei în 2020, adică aproximativ 93% din toate veniturile statului din taxe, impozite și asistență socială. Premierul Cîțu a anunțat înghețarea veniturilor bugetarilor în 2021 la nivelul din decembrie 2020, însă pensiile vor crește, iar cheltuielile cu asistența socială se vor majora cu 9 mld. de lei. Guvernul s-a angajat în fața Comisiei Europene la un deficit bugetar în jur de 7% din PIB în 2021. La un PIB de 1.117 mld. lei pe care mizează guvernul, deficitul înseamnă în termeni nominali peste 78 mld. de lei.

Datoria publică aferentă anului 2020 încă nu a fost publicată de Finanțe. La noiembrie 2020, cele mai recente date publice, datoria guvernamentală a ajuns la 464 mld. lei, adică 44,4% din PIB, în creștere cu peste 90 mld. lei față de finalul lui 2019. Dragoș Cabat este de părere că datoria publică a crește la peste 60% din PIB, însă nu va fi o problemă, în condițiile în care mai multe țări europene, printre care Grecia și Italia, au datorii publice de peste 100% din PIB.

„Datorie publică va crește pentru că trebuie finanțat deficitul bugetar, dar nimeni nu se supără acum că vom depăși 60% datorie publică din PIB.”