Bulgaria, o țară dată exemplu pentru disciplina fiscală, dar unde orașele pustii mor lent, iar procurorul șef asmute poliția pe opozanții guvernului

La 1.300 de kilometri de protestele de la Minsk, care au captivat atenția lumii și a Europei, UE are propria problemă de sănătate a democrației: Bulgaria, un stat cu nici șapte milioane de locuitori în care demonstrațiile antiguvernamentale și anticorupție continuă neabătute de două luni. 

Pe hârtie, Bulgaria poate fi un model de disciplină fiscală. Datoriile suverane sunt estimate la 24% din PIB anul acesta (de către agenția de rating Fitch), sub pragul tolerat de UE, un rating de țară bun, monedă stabilă, leva fiind ancorată de euro, și rate ale șomajului chiar și în criză la care țări precum Franța, Italia și Spania nici nu ar îndrăzni să viseze în vremurile bune. Mai mult, Bulgaria merge hotărât spre intrarea în zona euro. Pe de altă parte, 34% dintre pensionari sunt expuși la riscul sărăciei, potrivit datelor Eurostat (date pentru 2019, cele mai recente) – printre cele mai ridicate rate din UE, pe primele locuri fiind statele baltice. Spre comparație, media Uniunii este pe undeva pe la 15%.

De asemenea, 34% dintre copii sunt amenințați de riscul sărăciei și excluziunii sociale. Bulgaria are cea mai mare economie gri din UE, aceasta fiind echivalentă cu 30% din PIB, cu toate că impozitele pe profitul companiilor sunt printre cele mai mici. Și, deși are un sector IT în plină ascensiune, acesta este concentrat în jurul capitalei Sofia.