Bunăstarea națională trebuie să fie un indicator urmărit în viitoarele reforme și politici publice, nu doar ca un efect secundar al PIB-ului. Ce rost are PIB-ul fără oameni?

♦ Creșterea economică foarte mare pe care a avut-o România în ultimele decenii nu a reușit să producă suficientă bunăstare ♦ Dimensiunile legate de percepție, încredere trebuie abordate integrat și multidimensional, nu ca un efect secundar ♦ În România există o pătură în general educată, centrată în marele urban, care beneficiază de bunăstare și prosperitate, în ciuda nemulțumirilor legate de instituții și performanța statului, dar există și cealaltă parte a unui segment larg de populație care a avut o îmbunătățire marginală a bunăstării.

Percepția bunăstării naționale este peste medie, se corelează cu datele economiștilor care arată dublarea PIB-ului, creșterea salariilor în ultimii 10 ani, dar există o dimensiune factuală, a indicatorilor economici și percepția subiectivă care diferă. Veniturile pot fi ridicate, dar în același timp poate exista frustrare din cauza distribuției inegale a bunăstării. Discrepanța percepției privind bunăstarea dintre mediul urban și rural, o reprezintă accesul la sănătate, educație, dar și aria socială care influențează în ansamblu percepția. Acestea au fost câteva din concluziile ediției speciale a emisiunii ZF Live, care s-a desfășurat la Palatul Parlamentului cu ocazia evenimentului „România Bunăstării“.

„Felul în care românii percep bunăstarea, ne arată o valoare peste medie, ceea ce aș spune că este un lucru bun. Și asta se corelează într-un fel și cu datele economiștilor care ne arată că în ultimii 10 ani s-a vorbit de o dublare a PIB-ului și faptul că au crescut salariile, dar sunt două elemente atunci când discutăm despre bunăstare, o dimensiune factuală, când discutăm de indicatori economici și există și această percepție subiectivă a bunăstării, care diferă. Adică poți să ai venituri ridicate, dar cu toate astea, să te simți frustrat pentru că societatea este inechitabilă, de pildă, pentru că bunăstarea se distribuie aș spune inegal“, a explicat Dan Jurcan, sociolog și director de cercetare, IRES.