Bursă. Guvernul a pus pe hârtie pentru prima oară lista și sumele vizate din listări ale unor companii ca CEC Bank, Porturi, Romarm, cât și vânzări suplimentare la Hidroelectrica, Romgaz, dar documentul xeroxat și timpul politic scurt temperează din entuz

♦ Actualul guvern condus de Ilie Bolojan, din care face parte și vicepremierul Oana-Clara Gheorghiu, are mandat până în primăvara lui 2027, după care, conform acordului de coaliție, conducerea executivului va reveni PSD. Un IPO al CEC Bank presupune un proces de minimum 6-12 luni – prospect, intermediar autorizat, roadshow internațional, aprobare ASF – ceea ce înseamnă că, pornit azi, ar ajunge în linie dreaptă exact când guvernul se schimbă. Iar CEC Bank este un instrument de politică publică prea valoros pentru orice guvern – credite preferențiale, programe guvernamentale – pentru a fi lăsat ușor pe mâna disciplinei comerciale pe care o impune statutul de emitent listat.

Comunitatea pieței de capital a primit joi un document pe care îl aștepta de câțiva ani: o notă de informare din cabi­netul viceprim-ministrului Oana-Clara Gheorghiu, datată 15 aprilie 2026, în care Guvernul României pune pentru prima oară într-un document oficial lista companiilor de stat vizate pentru listare la Bursa de Valori București, mecanismele preferate și, cel mai important, estimări concrete ale banilor pe care statul i-ar putea încasa. Entuziasmul investitorilor este însă justificat doar parțial. Distanța dintre un document guvernamental și un IPO efectiv a mai dovedit, în România, că poate fi infinită.

Documentul, elaborat de cabinetul viceprim-ministrului și prezentat în ședința din 15 aprilie, analizează companiile cu capital de stat eligibile pentru listare parțială și propune guvernului demararea unor studii de fezabilitate.