Cât de rea este inflația, pentru cine? Există și inflație bună? Răspunsul simplu este și bună și rea, depinde cine răspunde, de unde vin creșterile de prețuri și ce interese sunt în joc

Când inflația forțează declinul unei monede, exportatorii au de câștigat deoarece produsele lor sunt mai ieftine pe piețele externe dacă sunt cumpărare în alte monede, de obicei euro sau dolar.

În Rusia, chiar banca centrală a avertizat că actualul val de creșteri de prețuri, adică inflație, va mai dura un timp, iar în Turcia inflația este pe cale să depășească 20% și să se îndrepte spre cotele extreme atinse în 2018, când țara a fost aproape de o criză valutară. În Occident, băncile centrale asigură că inflația are la bază factori trecători sau excepționali – prețurile mai mari ale mașinilor în SUA și o revenire la normal, adică o creștere, a TVA la anumite produse în Germania. Un rol îl au și scumpirile materiilor prime și transportului, dar nici acestea nu vor dura la nesfârșit. Deci, nu sunt motive de îngrijorare, deși  creșterile de prețuri de până acum sunt mai puternice decât au anticipat specialiștii.

Actualul val de inflație este pus pe seama revenirii și creșterilor prețurilor de la o bază foarte joasă, împinsă acolo de criza economică produsă de pandemie, pe seama unei oferte care nu poate ține pasul cu cererea (ambuteiajele de pe lanțul de aprovizionare suprasolicitat)  și nu în ultimul rând pe cea a politicilor ultralaxe ale băncilor centrale. Nu degeaba banca centrală a Ungariei și cea a Cehiei au început să ridice dobânzile, adică să scumpească creditarea, pentru a stăvili creșterile de prețuri. În Europa de Est, inflația are la bază și un factor special, penuria, în unele locuri acută, de forță de muncă. Pentru că nu găsesc să angajeze, companiile încearcă să atragă oamenii sau să-i țină pe post cu salarii mai mari. Or, salariile mai mari duc la creșterea prețurilor.  Dacă salariile se majorează în ritm cu inflația, totul este bine, spune teoria economică. Iarăși, este de bine când creșterea economică ține pasul cu inflația. Altfel, salarii sau economie care avansează slab plus prețuri care cresc rapid egal sărăcie și inegalitate. Iar accentuarea disparităților înseamnă populism la putere, rezultat demonstrat de câștigarea alegerilor pentru Casa Albă de Donald Trump. Cât de sus poate ajunge inflația pentru a nu fi nocivă pentru economie? Sau pentru politicieni?  O teorie spune că inflația ridicată poate produce haos în segmentele sărace ale societății, însă inegalitatea veniturilor tinde să se reducă când inflația medie este mai mică de 5%. În ultimul deceniu inflația a fost slabă, cu mult sub ținta băncilor centrale din SUA și zona euro de 2%.