Câți bani pierd sau câștigă românii care vor să se îmbogățească peste noapte

Pe vremuri o industrie luxoasă, cu mulți bani și tentații pentru pasionați, dar mai ales dependenți, la orice pas, jocurile de noroc s-au lovit, odată cu criza economică, de sărăcia românilor și de taxele tot mai multe și mai mari, ajungând acum la jumătate față de perioada de vârf. Cum arată radiografia uneia dintre cele mai bănoase și totodată disputate afaceri din România?

Au apus vremurile în care Bucureștiului i se mai spunea și micul Las Vegas. Domeniul jocurilor de noroc, unde intră cazinourile, pokerul, aparatele electronice, pariurile sportive și loteria de stat și care a însemnat anul trecut o afacere de peste 1,3 miliarde de euro, s-a diminuat în ultimii ani nu doar în Capitală, dar mai ales în provincie. Iar șansele să se întoarcă la perioada de glorie scad și ele văzând cu ochii.

Banii puțini din portofelele oamenilor, legislația ambiguă și apăsătoare, dar și piața neagră calculată la circa un miliard de euro au dus nu doar la împuținarea cazinourilor, dar și la falimentul multor competitori din zona jocurilor electronice concomitent cu scăderea încasărilor și profiturilor. Extravaganța și luxul unei industrii în plină ascensiune, care nu părea să mai poată fi atinsă de ceva, a pălit în ultimii ani. Acum mai există 456 de organizatori de jocuri de noroc de orice fel, dintre care 422 de jocuri tip slot machine, 16 case de pariuri, 7 cazinouri și 14 săli de bingo, conform datelor oficiale, cei mai mulți grupați într-o serie de asociații (două pentru cazinouri, două a operatorilor de aparate de joc și una a pariorilor).