Câți dintre tinerii care pleacă la studii în străinătate se mai întorc în țară? De ce s-ar mai întoarce?

Piața muncii este ca un organism cu dezvoltări uneori bizare, alteori complet neașteptate, iar raportul de forțe angajat/angajator înclină balanța în partea uneia sau alteia dintre tabere. Recrutorii s-au muncit ani în șir să atragă IT-iști care ajunseseră vedete ale pieței muncii și care aveau pachete salariale mult mai mari decât media, deficitul de specialiști era mare, erau tot felul de discuții despre strategii care să acopere nevoia de astfel de angajați. Dar evoluția AI a schimbat radical situația, iar acum marile companii de tehnologie concediază oameni pe bandă rulantă – mii sau zeci de mii pe an.

Mai mult ca oricând, acum pare dificil de estimat pentru ce meserii este bine să se pregătească tinerii ca să nu se confrunte cu dificultăți (prea mari) când va fi vremea să-și găsească joburi. Deși exact debutul carierei pare a fi (și acum) cel mai dificil moment, pentru că firmele își doresc angajați pricepuți, iar tinerii au nevoie de experiență pentru a fi dezirabili.

Conform previziunilor, România va avea nevoie, în următorul deceniu, de tot mai mulți specialiști în domenii precum administrarea afacerilor, IT și sănătate, dar și de angajați în servicii, transporturi și industrie. Potrivit unui raport realizat de Cedefop (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, una dintre agențiile descentralizate ale Uniunii Europene), până în 2035, cererea de forță de muncă se va schimba semnificativ. În timp ce unele sectoare își vor extinde nevoia de personal, agricultura și construcțiile sunt printre domeniile care ar putea pierde din pondere. Dintre categoriile de ocupații analizate de Cedefop, specialiștii sunt cei care vor înregistra cea mai mare creștere până în 2035. Este vorba despre angajați cu studii superioare – de pildă cercetători, medici, profesori, avocați, ingineri, artiști, jurnaliști și manageri de business. Numărul acestora este estimat să ajungă la aproape 1,8 milioane de persoane în 2035, față de 1,4 milioane în 2026. Creșterea de aproximativ 25% indică una dintre cele mai importante transformări structurale anticipate pentru piața muncii din România.