Ce folos avem că Hidroelectrica, OMV sau Romgaz fac profituri istorice, dacă industria și-a redus aportul la PIB cu 30% în doar zece ani?

♦ Hitul la modă al planificatorilor guvernamentali, în ultimul an: schimbăm complet paradigma dezvoltării; creșterea economică viitoare se va axa pe investiții și nu pe consum ♦ Dar cum se va petrece minunea când producția se restrânge, când industria a intrat în al cincilea an de scădere, iar aportul ei la PIB s-a redus cu aproape o treime în doar zece ani?

Datele Statisticii arată că, în 2025, investițiile (formarea brută de capital fix) au contribuit cu 1% la creșterea economică de 0,7%, în vreme ce contribuția consumului efectiv total a fost de doar 0,1%. Privind din acest unghi, se poate spune că investițiile au luat locul consumului ca principal motor de creștere. Dar investițiile majore au fost cele ale statului, cu contribuția decisivă a UE, în principal pentru proiectele mari de infrastructură – 138 mld. lei în total, plus 16%, an/an, (79 mld. lei de la UE și 59 mld. lei din buget).

În aceeași vreme, producția industrială a scăzut, în 2025, cu 0,9% față de 2024. O scădere pe care a înregistrat-o pentru al patrulea an consecutiv. Iar 2026 nu a început bine deloc: în ianuarie, producția industrială a scăzut cu 3,8% față de ianuarie 2024. Este adevărat că dificultățile din UE, din ultimii ani, au redus cererea pentru piața internă și au lovit industria. Dar Europa nu o ține într-o criză de zece ani. Or, în ultimii zece ani, contribuția industriei românești la formarea PIB a scăzut an de an. În 2016, industria însemna un sfert din PIB. Anul trecut a contribuit la produsul intern brut cu doar 16,8% – un minus de 30% în doar zece ani.