Ce nu se vorbește despre PNRR: România a luat opțiunea strategică de a lua împrumutul de 16 mld. euro integral. E bine sau e rău?

♦ România poate obține, prin PNRR, 29,2 mld. de euro, dintre care 16 mld. de euro sunt împrumuturi și 13 mld. sunt granturi ♦ Era mai bine dacă România rămânea doar la granturi, având în vedere că timpul limitat este o provocare pentru a crea proiecte chiar și în valoare de 13 mld. de euro?

România a optat pentru a atrage toți banii alocați de Comisia Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), spre deosebire de alte state europene care, cu excepția Italiei, au fost mai rezervate în a lua componenta de împrumuturi din PNRR. Împrumuturile, care înseamnă 16 mld. de euro din cele 29,2 mld. de euro alocate României, ar însemna circa 7% din PIB în plus la datorie în acest moment (47% din PIB). Datoria publică a României a crescut în 2020 cu 102 miliarde de lei (21 de miliarde de euro), mult peste ceea ce poate împrumuta guvernul prin PNRR. Diferența este că banii împrumutați prin PNRR nu pot fi folosiți în consum și salarii, ci doar în investiții.

Analiștii financiari consultați de ZF sunt de părere că este vital ca banii să fie folosiți pentru investiții care aduc creștere eco­­nomică. Aurelian Dochia, profesor universitar de economie, este de părere că dacă, cu ajutorul banilor împrumutați, România obține o creștere economică în medie de 5% în următorii ani, împrumu­turile practic se pot plăti singure.