Ce puteți citi în cel mai nou număr al revistei Business MAGAZIN
♦ „Planurile METRO Cash & Carry pentru următoarele decenii” este materialul de pe coperta Business MAGAZIN din această săptămână. Rețeaua germană, care în anul fiscal încheiat în septembrie 2016 a avut vânzări de 904 milioane de euro, a marcat de-a lungul celor 21 de ani de prezență locală mai multe premiere: a fost primul comerciant străin care a intrat pe piața românească și prima rețea care și…
Foto: Ziarul Financiar
♦ „Planurile METRO Cash & Carry pentru următoarele decenii” este materialul de pe coperta Business MAGAZIN din această săptămână. Rețeaua germană, care în anul fiscal încheiat în septembrie 2016 a avut vânzări de 904 milioane de euro, a marcat de-a lungul celor 21 de ani de prezență locală mai multe premiere: a fost primul comerciant străin care a intrat pe piața românească și prima rețea care și-a încheiat faza de extindere agresivă, trecând în etapa de consolidare; prima companie din comerț care a ajuns la pragul de un miliard de euro cifră de afaceri; prima companie care a introdus mărcile private și prima care a dezvoltat parteneriate cu fermierii români. Roland Ruffing, care din vara anului trecut a preluat funcția de CEO al METRO Cash & Carry România, povestește care sunt planurile companiei pe termen mediu și lung, care sunt cei mai importanți factori care influențează afacerile pe plan local, ce rol joacă digitalizarea în modelul de business al viitorului, dar și despre Big Data, în condițiile în care comerciantul german colectează de 25 de ani informații despre clienții săi
♦ Tot săptămâna aceasta, Business MAGAZIN povestește și cum a intrat în faliment studioul de jocuri care a realizat cel mai de succes joc românesc din istorie. Constantin Marcu a pornit în 2005, când avea 25 de ani, un studio de jocuri video care avea să lanseze cel mai de succes joc românesc din istorie, Frozen: Free Fall. Însă la doar câțiva ani de la izbânda răsunătoare a jocului, firma a intrat în faliment.
♦ Irina și Ștefan Gheorghiu făceau pâine în casă cu mult timp înainte de a pune bazele afacerii Tartelier, pentru că nicio pâine din București nu avea gustul dorit de ei. Deși afacerea nu a avut succes în prima fază, câțiva ani mai târziu au redeschis atelierul, de data aceasta și cu investiții din partea unor oameni cunoscuți în mediul de business. Astăzi, „Tartelierul 2.0” se poziționează pe segmentul premium al produselor de panificație, iar antreprenorii au planuri mari, arată un articol din această săptămână în Business MAGAZIN. Ioana Mihai-Andrei
Citește și
1 min
Robert Manea