Ce riscă Europa prin extinderea sancțiunilor asupra petrolului rusesc. Cum va funcționa plafonarea prețurilor, cu ce se va înlocui petrolul rusesc și ce rezultat speră UE să obțină

Campania națiunilor occidentale pentru a de-finanța Kremlinul și a-l forța pe președintele Vladimir Putin să renunțe la războiul din Ucraina atinge o fază delicată. Începând cu 5 februarie, Uniunea Europeană se va alătura Marii Britanii și SUA în interzicerea importurilor maritime de motorină și alte produse petroliere rusești. Măsura, împreună cu un plafon de preț pentru exporturile de combustibil rusesc, ar putea face o gaură considerabilă în veniturile energetice ale Moscovei. Reversul medaliei: dacă cumpărătorii europeni nu reușesc să găsească surse alternative de aprovizionare, sancțiunile ar putea genera noi costuri pentru industriile care depind de motorină, cum ar fi agricultura și transportul rutier de mărfuri, și ar putea îngreuna eforturile guvernelor de a ține în frâu inflația, scrie Bloomberg. 

1. Petrolul rusesc nu face deja obiectul sancțiunilor europene?

Da, dar acestea se aplică țițeiului nerafinat, care face obiectul interdicțiilor europene și al unui plafon de preț de 60 de dolari pe baril impus entităților care încă mai cumpără din Rusia. Noile sancțiuni vor afecta combustibilii rafinați ruși transportați pe mare. Țara este, de asemenea, un exportator important de nafta – care poate fi folosită pentru a produce benzină și materiale plastice – și de păcură, care este adesea consumată în producția de energie și în transportul maritim. De asemenea, expediază combustibil pentru avioane, motorină pentru vid și alte produse petroliere. În total, în 2022, Rusia a reprezentat 9,3% din volumul global al încărcăturilor de produse petroliere în 2022, cu aproximativ 0,5 puncte procentuale mai mult decât cota sa pe piața de țiței, astfel încât aceste ultime sancțiuni ale UE sunt la fel de semnificative.