Ce s-a schimbat în administrație? Dacă faci o comparație între website-urile guvernelor României și al Marii Britanii, nimic. La noi șeful e pe prima pagină, la englezi este cetățeanul

Mulți așteaptă de la noua guvernare o nouă administrație, adică un nou mod de a face politică și de a fi în relație cu ce­tățenii. Dincolo de rezultatele macroeconomice: creștere economică, deficit bugetar sau datorie externă, schimbarea în relația stat – de oricare nivel ar fi el, administrație publică centrală, locală, ministere, agenții – și cetățeni este măsura cea mai bună a unui serviciu public de calitate.

Din acest punct de vedere, o expresie a felului cum vede guvernul societatea și cum își vede rolul față de contribuabili/alegători/cetățeni este forma de comunicare directă prin website-ul guvernamental.

În continuare, după 30 de ani de la Revoluție, comunicarea instituțiilor are în centru, ca personaj principal, conducătorul instituției respective, fie acesta premierul României, în cazul guvernului, ministru, director de agenție, primar sau președinte de consiliu județean și nu utilizatorul acestor servicii publice.

Poate părea un lucru minor, dar acesta arată că în spate există o concepție, un construct ideologic în instituția publică, în care figurează pe un piedestal șeful instituției, care de la înălțime transmite mesajul său și arată câte lucruri face pentru instituție și deci pentru comunitate.

Website-urile primăriilor, ministe­relor, și cel mai ilustrativ al guvernului României, te izbesc cu fotografii ale primarului, ministrului sau premierului în funcție și cu agendele lor publice.

Spre exemplu, să facem o compa­rație între website-ul guvernului Ro­mâniei gov.ro și website-ul guvernului Marii Britanii gov.uk. Pe gov.ro te izbește fotografia premierului român în funcție și cu cine s-a întâlnit ultima dată. Trebuie să știe cetățeanul român asta?

Spre deosebire, site-ul guvernului Marii Britanii te întâmpină cu un simplu „Bine ați venit“ și te informează care este rolul său: „Cel mai bun loc pentru a găsi informații despre serviciile pu­blice“, cu o bară de căutare pe gov.uk.

De asemenea, este o „rădăcină“ din care pleacă linkuri cu soluții pentru orice fel de problemă pe care ar avea-o un cetățean/ contribuabil/ alegător în relația cu administrația, fie aceasta locală sau centrală: cetățenie, business, justiție, licență de transport, educație, taxe, pașapoarte, vize și imigrație, pensii sau locuințe publice pentru închiriat. Spre exemplu, din trei clickuri ajungi imediat la ce acte sunt necesare pentru a face o afacere („set up a business“). Inclusiv îți arată cum să scrii un business plan și cum să ți-l finanțezi.

Spre exemplu, să facem o comparație între website-ul guvernului României gov.ro și website-ul guvernului Marii Britanii gov.uk. Pe gov.ro te izbește fotografia premierului român în funcție și cu cine s-a întâlnit ultima dată. Trebuie să știe cetățeanul român asta? Spre deosebire, site-ul guvernului Marii Britanii te întâmpină cu un simplu „Bine ați venit“ și te informează care este rolul său: „Cel mai bun loc pentru a găsi informații despre serviciile guvernului“ cu o bară de căutare pe gov.uk.

Totul este gândit din punctul de vedere al cetățeanului, care nu de plăcere sau ca să vadă fotografia și agenda premierului Boris Johnson intră pe site-ul guvernului, ci pentru că are o anumită problemă. Pur și simplu pe site-ul guvernului Marii Britanii, nu știi cine este premier, ceea ce de fapt, pe un cetățean al Marii Britanii nici nu îl inte­resează. Omul este interesat de pro­ble­ma lui și de modul în care aceasta poate fi rezolvată. În 2012 a fost gândit un site central care să înlocuiască toate site-urile individuale ale sutelor de instituții publice de nivel central sau local.

Este o demonstrație a unei relații de recu­noaștere a centrului de greutate în relația administrație – contribuabili: utilizatorul este cel care comandă, în jurul lui se învârte comunicarea și nu interesează pe nimeni cine este șeful instituției și cu cine s-a întâlnit ieri.

Ca și Google sau Facebook, unde nimeni se așteaptă să vadă fotografiile directorilor generali ai celor două companii, ci se așteaptă să găsească pe net informația sau să vadă ce au mai făcut prietenii.

Întorcându-ne la administrația ro­mâ­nească, această diferență de abor­dare este prezentă la toate nivelurile și practic este nota generală de admi­nistrare a serviciilor și bunurilor publice din ultimii 30 de ani.

Ei sunt undeva sus, se întâlnesc în săli de marmură cu covoare roșii, discută probleme importante, iar restul lumii, cetățenii, trebuie să ia aminte cât de ocupați și cât de importanți sunt șefii instituțiilor. Că durează 3 zile să îți înregistrezi o mașină nou cumpărată, că Bucureștiul nu are apă caldă și căldură sau că podul de la Grădiștea către Giurgiu este rupt de 10 ani sunt problemele altora.

Oamenii au votat în ultimii ani împotriva acestui tip de administrație „de sus“ și așteaptă acum o cu totul altă abordare, însă aceasta întârzie. Împăr­țeala de posturi este la fel de aprigă ca în toate guvernările de până acum, fiind poate doar mai vizibilă, pentru că înain­te era în interiorul unui singur partid.

Nu vezi puse pe masă noi politici și o nouă perspectivă a relației cu cetă­țeanul. Încet-încet și oamenii noi, care erau foarte vocali la adresa mlaștinii administrației, parcă se scufundă pas cu pas în această mlaștină.

Administrația românească funcțio­nează atât de prost la toate capitolele încât în fiecare zi, cei pe care revolta i-a cățărat în scaune, cei care au preluat azi guvernarea ar trebui să iasă public și să spună ce au găsit și ce schimbă. Nu vedem nimic. Nu își dau seama că  foarte repede rezerva de credibilitate pe care o are orice nou venit la conducerea unei instituții se va epuiza.

Mai târziu sau mai devreme, nesinceritatea revoltei anterioare îi va trăda. Oamenii își vor da seama că de fapt au căutat doar să ocupe anumite funcții, să își împartă poziții în consilii de administrație sau diverse comitete, exact ca și predecesorii.

O nouă relație cetățean – admi­nistrație este dincolo de ideologia politică. Este vorba de o maturitate care se cere societății românești după 30 de ani de la Revoluție și aproape 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

Mentalitatea „noi știm mai bine“, lipsa de transparență, promovarea în poziții cheie fără criterii bine definite, neasumarea unei noi atitudini față de cetățean vor costa. Astăzi, administrația este o mașină de cheltuit bani, nu de atins rezultate. Înainte de a vedea bugetul, vrem să vedem obiectivele pentru anul 2021 și pentru 2024. Apoi să se repeadă la cheltuit bani.
sorin.paslaru@zf.ro