Ce stațiune românească de iarnă s-ar putea compara cu St. Moritz în trei ani
O stațiune montană românească ar putea să se compare, în aproximativ trei ani, cu renumita St. Moritz din Elveția. Lacul de acumulare, instalațiile electrice de la 2.000 de metri altitudine și pârtiile cu diferite grade de dificultate ar putea transforma domeniul schiabil din Vidra într-unul dintre cele mai importante din Europa de Est. Investiția statului în Transalpina Ski Resort ar putea să ge…
Foto: Ziarul Financiar
O stațiune montană românească ar putea să se compare, în aproximativ trei ani, cu renumita St. Moritz din Elveția. Lacul de acumulare, instalațiile electrice de la 2.000 de metri altitudine și pârtiile cu diferite grade de dificultate ar putea transforma domeniul schiabil din Vidra într-unul dintre cele mai importante din Europa de Est. Investiția statului în Transalpina Ski Resort ar putea să genereze o mulțime de afaceri pe orizontală. În lipsa lor, strălucirea soarelui de la cota 2000 ar putea să pălească, scrie Business Magazin.
La scurt timp după învestirea în funcție, în presă au apărut speculațiile despre pericolul sistării proiectelor telegondolelor, aceasta după o declarație a noului ministru Maria Grapini referitoare la instalația din Piatra Neamț, care “circula goală, la șapte dimineața și la prânz”. Nu am putut să nu mă gândesc la știre în timp ce mă aflam într-una dintre telegondolele Transalpina Ski Resort, domeniul schiabil deschis la mijlocul lui decembrie în Vidra, județul Vâlcea, telegondole construite în perioada de ministeriat a Elenei Udrea. Spre deosebire de instalația din Piatra Neamț, telegondola circula plină, iar statul la coadă îți lua ceva timp într-un weekend destul de aglomerat. Telegondolei întinse pe trei kilometri, cu un punct de oprire la mijloc, i se alătură o instalație de telescaun și una de teleschi, precum și șapte pârtii cu grade diferite de dificultate. Cea mai lungă are 2.257 de metri, iar tunurile de zăpadă sunt alimentate de lacul de 120.000 de metri cubi, construit deasupra pârtiilor. Construcția domeniului schiabil după standardele din străinătate este rezultatul unei investiții a Ministerului Turismului de peste 20 de milioane de euro, potrivit informațiilor oficiale, derulată de la începutul proiectului, în 2010.
Pe lângă semnalizarea și echipamentele de ultimă generație, domeniul schiabil mărginit de munții Lotru și Parâng aduce privirii vârfurile ascuțite, dar și lacul artificial Vidra. Pentru comuniunea cu natura pe care am experimentat-o într-unul dintre puținele locuri cu poluare zero din țară am făcut un drum de aproximativ patru ore de la București – porțiunea în care starea carosabilului este proastă se află pe relația Brezoi-Vidra, un drum de 80 km – nu foarte aglomerat și nici foarte plin de gropi, singurul obstacol fiind mașinile parcate pe marginea drumului pe o distanță de trei kilometri în apropierea pârtiei. Urcarea cu telegondola poate fi întreruptă la mijlocul distanței, loc unde se află un apres-ski de inspirație austriacă, cu schiuri și snowboarduri lăsate ca mașinile într-o parcare, fără grija că ar putea fi furate. Posesorii lor își refac forțele stând la cozile pentru ceaiul de cinci lei și vinul fiert de șapte, asta dacă mai găsesc căni. Cu sau fără vin, este singurul loc de pe pârtie unde poți să te încălzești.
Citește și
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan
2 min
Cristina Roșca