Cel mai bun an de la Revoluție încoace pentru unitățile de producere a energiei
În 1996 a fost pus în funcțiune primul reactor nuclear al centralei de la Cernavodă. În 2007 a fost finalizat cel de-al doilea reactor de la Cernavodă. Au urmat cinci ani de liniște. La sfârșitul lui 2012 vor mai fi finalizate, însă, o centrală pe gaze de 530 de milioane de euro la brazi, turbine eoliene de alte 2 miliarde de euro și câteva panouri solare, toate noi. Cu alte cuvinte, anul 2012 va…
Foto: Ziarul Financiar
În 1996 a fost pus în funcțiune primul reactor nuclear al centralei de la Cernavodă. În 2007 a fost finalizat cel de-al doilea reactor de la Cernavodă. Au urmat cinci ani de liniște. La sfârșitul lui 2012 vor mai fi finalizate, însă, o centrală pe gaze de 530 de milioane de euro la brazi, turbine eoliene de alte 2 miliarde de euro și câteva panouri solare, toate noi. Cu alte cuvinte, anul 2012 va fi cel mai bun an de la Revoluție încoace în ceea ce privește investițiile noi în unități de producere a energiei.
“Din 1990 și până în anii 2000 s-a făcut Unitatea 1 de la Cernavodă. Apoi au mai trecut zece ani pentru ca o altă unitate să fie pusă în funcțiune, iar alături de ea și alte câteva unități de producere a energiei electrice, dar mici. Este o diferență imensă față de anii dinainte de ’89”, spune Răzvan Nicolescu, director de afaceri publice și reglementare în cadrul OMV Petrom.
Această diferență imensă de ritm se vede și în vârsta parcului de producere a energiei electrice din România. Potrivit Strategiei energetice 2011-2035, o strategie care încă este în faza de proiect, pe plan local sunt circa 18.000 MW de capacitate instalată. Unitățile sunt mai mult decât suficiente pentru a acoperi cererea locală, dar acesta este de fapt un confort fals pentru că circa 80% dintre termocentrale au fost instalate în perioada 1970-1980, având în prezent durata de viață depășită. Tot așa, aproape o treime dintre hidrocentrale sunt niște bătrâne doamne care ar trebui să iasă la pensie. Problema este că în ciuda acestei situații, sistemul energetic a fost sistematic neglijat în ultimii 20 de ani, așa că pentru următorii 20 de ani România are în față o notă de plată uriașă, de 40 de miliarde de euro, pentru a înlocui mai bine de jumătate din sistemul energetic. “Din strategia noastră, România are nevoie de circa 1-2 miliarde de euro pe an numai pentru sectorul energetic și între 3 și 4 miliarde de euro pe an dacă intră aici și investițiile necesare în sectorul de petrol și gaze”, a explicat reprezentantul Petrom. Alternativa? Importuri, în creștere înceată, dar sigură, de energie electrică. Anul acesta a adus însă o rază de lumină în acest scenariu deloc îmbucurător pentru o țară oricum dependentă în proporție de 30% de gaze rusești și de 60% de petrol de peste granițe, 2012 fiind cel mai bun an de la Revoluție încoace în ceea ce privește capacitățile noi instalate.
Citește și
1 min
Vali Pencu
1 min
Vali Pencu
7 min
Cristian Hostiuc