Cel mai mare program de investiții în domeniul producerii de energie trebuie să înceapă, altfel tranziția va costa foarte mult. Cum arată acum șantierul U1 de la Cernavodă și ce urmează pentru energia nucleară din România? Aflați la ZF Power Summit 2024

♦ Retehnologizarea U1, finalizarea a două reactoare noi, U3 și U4, și dezvoltarea proiectului de SMR de la Doicești înseamnă investiții de 12 miliarde de euro, în aproape 3.300 MW de capacitate ♦ Din toate punctele de vedere, proiectul nuclear al României este fără precedent ca și complexitate și obligatoriu pentru ca piața locală să își permită prețul tranziției energetice ♦ Ce urmează? ♦ Aflați direct de la Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, la ZF Power Summit 2024, 27-29 februarie.

Fără investiții în industria nucleară, costul tranziției către o eco­nomie sustenabilă crește cu 1,6 trili­oa­ne de dolari, conform raportului Agenției Internaționale pentru E­ner­gie (IEA). Pentru România, e­ner­gia nucleară reprezintă 20% din producția de energie, centrala de la Cernavodă și cele două reactoare ale sale fiind critice pentru asigurarea consumului intern de energie, dar și pentru menținerea prețurilor.

„Nuclearelectrica are în derulare proiecte de investiții strategice în va­loare estimată de 12 miliarde de euro: retehnologizarea Unității 1, pro­iectul Unităților 3 și 4, dezvol­ta­rea reactoarelor modulare mici în cooperare cu NuScale, dar și proiecte suport pentru operarea curentă, cum este Instalația de Detritiere. Proiec­te­le de investiții ale SNN vor con­tribui cu energie curată la stabilitatea enegetică a României la nivelul ani­lor 2030, la dezvoltarea socioeco­no­mică, la dezvoltarea industriei nucle­a­re și la formarea unei noi generații de specialiști“, spunea Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelec­trica, într-un interviu acordat ZF. Prin realizarea tuturor proiectelor menționate mai sus, Nuclearelectrica va asigura 3.262 MW de capacitate, față de 1.400 MW cât are acum cen­trala de la Cernavodă cu cele 2 reac­toare funcționale. Dacă retehnologi­za­rea U1 și realizarea U3 și U4, dincolo de anvergura șantierelor, din punctul de vedere al tehnologiei nu aduc neapărat schimbări majore, proiectul de SMR de la Doicești ar putea pune România în avangarda industriei nucleare la nivel european.