Cele mai dinamice companii din România. Analiză: Pilonii de sprijin ai economiei în pandemie

O treime dintre sectoarele majore din economie – mai exact 23 dintr-un total de 65 – au reușit în fiecare din ultimii doi ani să rămână pe plus în pofida unui context marcat de pandemie și deci de o impredictibilitate fără precedent. Sănătate și asistență socială, activități veterinare, industria alimentară și poștă și curierat sunt doar câteva dintre industriile în cadrul cărora businessurile nu doar că au mers mai departe – vorba piesei „The Show Must Go On” -, dar au și reușit să se dezvolte, capitalizând anumite slăbiciuni ale lanțurilor de distribuție, anumite probleme mondiale sau anumite schimbări ale comportamentului de consum. Deși evoluția bună din aceste domenii – dar și din altele – era deja anunțată de companii și chiar discutată, acum ea este confirmată și de cifre.

La o privire de ansamblu, anul trecut a fost unul foarte bun pentru businessul românesc, cifra de afaceri cumulată a celor peste 800.000 de companii din economie apropiindu-se la un pas de 2.000 de miliarde de lei, cu 16% peste nivelul din 2020, primul an marcat de pandemie, și aproape dublu față de nivelul din 2008 ori 2009. Datele aferente lui 2021 iau în calcul toate companiile care și-au depus rezultatele financiare până la 15 iulie, așa că e posibil ca cifrele să fi crescut între timp, odată ce și alte firme și-au făcut publice datele din bilanț.

Până la jumătatea verii, erau 803.000 de companii locale care își depuseseră bilanțurile la Ministerul de Finanțe, cu 4.000 mai puține decât în 2020, astfel că datele sunt relevante și indică un an cu adevărat bun pentru business, un an de revenire după șocul inițial pe care l-a reprezentat pandemia de Covid-19. Deși au mai existat restricții și în 2021, numărul lor și impactul pe care l-au avut asupra mediului de afaceri au fost mai reduse. Chiar și așa, există șase sectoare – dintr-un total de 65, deci aproape 10% – unde rezultatele indică un declin față de 2020, este vorba de activități de editare, activități juridice și contabilitate, repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, transporturi aeriene, telecomunicații și fabricarea altor mijloace de transport. Motivele din spatele acestor evoluții pot diferi. Spre exemplu, pe piața editurilor, ce include piața de carte, declinul de 1,9% poate fi explicat de faptul că în primul an de pandemie, când ei au cumpărat au stat acasă mai mult decât oricând, au cumpărat mai multe cărți, de dezvoltare personală și psihologie – pentru a înțelege, poate, situația prin care treceau –, pentru copii – pentru că și cei mici petreceau timp suplimentar la interior – ori de beletristică – pentru a evada din cotidian. Când au început din nou să iasă, să își reia viața obișnuită, e posibil ca achizițiile de carte să se fi diminuat. Totodată, sub acest CAEN sunt incluse și companiile ce editează reviste și ziare, iar cum numărul publicațiilor scade, și cifrele aferente industriei evoluează în aceeași direcție.