Christina Verchere, OMV Petrom: Mereu spunem că Legea Offshore vine, dar avem nevoie de ea acum. Nu este vorba despre cât mai putem noi, OMV Petrom, aștepta, ci despre cât mai poate aștepta România

♦ Anul acesta ar fi putut să ajungă la țărm primele molecule de gaze din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, operat de OMV Petrom, după exitul ExxonMobil ♦ În loc de acest lucru, importurile de gaz rusesc ale României au crescut semnificativ anul trecut, până la 30% din consum, și pot ajunge la 50% în următorii zece ani dacă nimic nu se schimbă ♦ În contextul regional actual, întrebarea nu este cât mai poate aștepta investitorul după legislația corectă, ci cât mai este dispusă România să stea în această situație paradoxală.

„Mereu spunem că Legea Offshore vine, dar noi avem nevoie de ea acum. Vedem în con­ti­nuare implicare, dar să trebuie să vedem o lege. Vedem implicarea, dar nu vedem urgența în acțiuni, iar pentru România este o urgență. Cea mai mare pro­vo­care pentru România în acest moment este transformarea ideilor în acțiuni tan­g­i­bile prin legislația corectă. De patru ani așteptăm Legea Offshore“, a spus Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, în cadrul celei de-a 11-a ediții a ZF Power Summit, eveniment desfășurat în perioada 22-24 februarie.

OMV Petrom este unicul producător local de petrol și gaze. Din 2008, compania alături de americanii de la ExxonMobil au început dezvoltarea blocului Neptun Deep din Marea Neagră, până în 2016 peste 1,5 miliarde de euro fiind investite în operațiuni de explorare la mare adâncime. În 2018 însă, statul român a decis modificarea Legii Offshore, lucru care ulterior a dus la blocarea proiectului și exitul americanilor din Neptun Deep. În prezent, participația de 50% pe care o aveau americanii ar urma să fie preluată de Romgaz, compania națională de gaz, dar tranzacția, deși anunțată anul trecut, încă nu este finalizată. După terminarea tran­zacției, OMV Petrom va deveni oper­a­torul acestui bloc. Potrivit informațiilor existente, blocul Neptun Deep ar avea rezerve de 80 de miliarde de metri cubi în contextul în care România are un consum de circa 10-11 miliarde de metri cubi. Întreaga zonă eco­nomică românească a Mării Negre ar avea rezerve de 200 de miliarde de metri cubi.