Cod de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă în România: în următorii 2-3 ani se pot instala circa 4.000 MW în eoliene și solare, dar fără deblocarea consumului de energie și stocare, noile investiții sunt puse sub semnul întrebării
„Doar trecând o parte din consum către energie electrică vom reuși. Industriile energointensive, transporturile trebuie trecute spre zona de consum de energie electrică. Dar mai este un lucru. Va fi o obligație legată de consumul de energie verde. Dacă nu vei consuma verde, vei fi taxat“, a spus Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA (Romanian Wind Energy Association), în cadrul conferi…
Foto: Ziarul Financiar
♦ Până la finalul acestui an se vor pune în funcțiune 72 MW în proiecte de energie eoliană, primele astfel de investiții pe care piața le vede după un deceniu de îngheț, și aproape 1.000 MW, aflați acum în stare avansată de construcție, pe zona de proiecte solare ♦ Până în 2030, România are în vedere capacități noi de 10.000 MW în proiecte de energie verde, la care se adaugă proiecte nucleare sau pe gaz, întrebarea cheie pentru toate aceste intenții fiind cine va consuma energia când acum cererea scade spectaculos.
„Doar trecând o parte din consum către energie electrică vom reuși. Industriile energointensive, transporturile trebuie trecute spre zona de consum de energie electrică. Dar mai este un lucru. Va fi o obligație legată de consumul de energie verde. Dacă nu vei consuma verde, vei fi taxat“, a spus Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA (Romanian Wind Energy Association), în cadrul conferinței de lansare a celei de-a doua ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă în România.
Codul, o inițiativă a RWEA și RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association), este o mapare a pieței de energie verde din România, cu evidențierea oportunităților, dar și a provocărilor pe care investitorii în domeniul le au în acest moment. Calculele ZF făcute pe baza datelor Eurostat arată că la nivelul anului 2021, doar 25% din consumul final de energie al UE era asigurat de energie electrică. Din nou, statele nordice stau bine la acest capitol, Norvegia având un procent de peste 51% de electrificare a economiei sale, în timp ce România avea un procent de numai 16%. De la această medie europeană de 25% la nivelul anului 2021, până în 2050 ponderea energiei electrice în consumul total de energie ar trebui să ajungă la 58%, lucru care va necesita o creștere de 5-7 ori a capacității de producției de energie regenerabilă la nivelul anului 2050 față de 2020. Dar în absența acestei corelări între proiectele de producere a energiei cu consumul, realizarea investițiilor devine problematică. „Până la data de 31.07.2023 Transelectrica a emis ATR-uri (avize tehnice de racordare) pentru 6.572 MW în centrale electrice eoliene (CEE) și 5.106 MW în centrale electrice fotovoltaice (CEF). Având în vedere proiectele aflate în derulare și restricțiile impuse de necesitatea întăririlor de rețea, estimăm că în următorii 3 ani se pot instala 2.500 MW în CEF și 500 MW în CEE, aceasta fără a lua în considerare puterea instalată la prosumatori“, atrage atenția Ștefăniță Munteanu, CEO Transelectrica, transportatorul național de energie, în cadrul celei de-a doua ediții a Codului de Bune Practici pentru Energie Regenerabilă în România.
Citește și
2 min
Ștefan Stan
3 min
Ștefan Stan
1 min
Ștefan Stan