Comisia Europeană a ales 166 de proiecte strategice pe energie, de interes comun și mutual, care vor avea acces la finanțări de miliarde de euro. România, autoproclamatul hub energetic, aproape inexistentă pe harta investițiilor. Cine este de vină?

♦ Cele 166 de proiecte includ 85 de investiții pe zona de energie, infrastructură offshore și smart grids, 65 de proiecte sunt pe hidrogen, iar 14 investiții se duc spre zona de captare și stocare a carbonului ♦ România figurează cu cinci linii de energie care vor fi realizate pe direcția Ungaria și un proiect de rețele inteligente Carmen, realizat între Transelectrica, Delgaz Grid (E.ON) și MAVIR, transportatorul de energie maghiar ♦ România are zero proiecte pe hidrogen, zero proiecte pe partea de infrastructureă offshore, zero proiecte pe partea de captare și stocare a carbonului, dar la nivel declarativ țara este pe cale de a deveni un hub energetic major ♦ Și chiar dacă toți ochii sunt pe stat, în realitate lipsa de proiecte se explică prin absența unor dezvoltări concrete din mediul privat.

La mijlocul acestei săptămâni, Comisia Europeană a publicat prima listă de Proiecte de In­teres Comun (proiecte între țări UE) și Proiecte de Interes Mutual (proiecte între țări UE și non-UE) care sunt în linie Green Deal, acestea fiind proiectele care contribuie decisiv la atin­gerea țintelor de mediu stabilite de Uniu­nea Europeană. Aceste proiecte urmează să fie finanțate prin Facilitatea Con­necting Europe. Prin această faci­litate sunt circa 5,8 mili­arde de euro pentru pro­iec­te de energie în peri­oada 2021-2027, în timp ce pe partea de transport sunt fonduri de 25,8 de mili­arde de euro.

„Comisia se va asigu­ra că aceste proiecte vor fi implementate“, se arată pe site-ul Comisiei, unde se preci­zează că aceste proiecte vor contri­bui la ținta stabilită pentru 2030 la ivel european pentru atingerea unei cote de 42,5% de energie verde.