Comisia Europeană refuză să finanțeze dezvoltarea sectorului de irigații prin PNRR. „Suma alocată prin PNRR, de 4 mld. euro, era o șansă unică ca România să beneficieze de o infrastructură solidă de irigații timp de 100 de ani“

♦ Sectorul agricol al României beneficiază de fonduri imense de la UE ♦ În 2020, din cauza secetei pedologice care a afectat culturile vegetale, fermierii au fost despăgubiți cu 930 mil. lei, în timp ce în infrastructura de irigații s-au investit numai 290 mil. lei ♦ În perioada 2014 – 2020, România a avut la dispoziție 1 mld. euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații, astfel încât suprafața irigabilă să ajungă la 2 mil. ha. În 2020, efectiv s-au irigat 500.000 de hectare, un sfert din suprafață.

Banii prin Planul Națio­nal de Redresare și Re­ziliență (PNRR) pentru ifrastructura principală de irigații ar fi putut fi o șansă unică pentru România să își asigure producțiile vegetale pentru următorul secol, consideră repre­zentanții companiilor din sectorul agricol. Cu toate acestea, PNRR este gândit ca un plan de ieșire din criză și Comisia Europeană nu este de acord să includă investițiile în sisteme de irigații în proiectele finanțate.

„Suma alocată prin PNRR, de 4 miliarde de euro, era o șansă unică ca România să beneficieze de o infrastructură solidă de irigații timp de 100 de ani. Dacă pierdem acești bani vom avea nevoie de 40 de ani să reabilităm infrastructura de irigații, pentru că decidenții politici sunt «specialiști în asistență tehnic㻓, spune Gheorghiță Corbu, proprietar al Legam Agro, care se ocupă de cultivarea cerealelor în județul Constanța.