Consiliul Fiscal confirmă ceea ce ZF a scris încă din luna iunie: deficitul bugetar va sări de 7% din PIB în 2024 și chiar ar putea atinge 8%
Deficitele gemene (de cont curent și bugetar) devin o piatră din ce în ce mai grea legată de gâtul economiei. În 2023, guvernul plănuise un deficit bugetar cash de 4,25% din PIB, dar a sfârșit cu un deficit cash de 5,6%. Pe ESA 10 (standardul european care include în deficit și obligațiile neonorate pentru anul care s-a încheiat) a fost de 6,6% din PIB. Motivul, același ca în anii trecuți: venitu…
Foto: Ziarul Financiar
♦ Raportul Consiliului Fiscal pentru 2023, publicat ieri, face și o analiză a primului semestru din 2024 ca să constate că deficitul bugetar va sări anul acesta de 7% din PIB și există pericolul ca el să se apropie de 8% din PIB, ceea ce ZF, în baza datelor din primul trimestru, arăta încă din iunie ♦ „În lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară (pe care Consiliul le consideră improbabile din cauza campaniei electorale – n. red.), deficitul va depăși probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB“, spune raportul citat.
Deficitele gemene (de cont curent și bugetar) devin o piatră din ce în ce mai grea legată de gâtul economiei. În 2023, guvernul plănuise un deficit bugetar cash de 4,25% din PIB, dar a sfârșit cu un deficit cash de 5,6%. Pe ESA 10 (standardul european care include în deficit și obligațiile neonorate pentru anul care s-a încheiat) a fost de 6,6% din PIB. Motivul, același ca în anii trecuți: venituri mai mici decât cele prognozate și cheltuieli mai mari. Acum, la șase luni din 2024, veniturile au crescut peste programare, doar că cheltuielile au crescut dublu față de ceea ce era consemnat drept țintă.
Nici vorbă ca deficitul programat de 5% din PIB să mai poată fi respectat și el va depăși, aproape sigur, 7% din PIB, existând pericolul să se apropie de 8% din PIB. Cauzele sunt multe. Una reține atenția. Guvernul, și nu doar el, ci și FMI sau Comisia Europeană, a crezut că avansul consumului și investițiile vor stimula cererea internă, așadar vor impulsiona economia. Doar că banii în plus, din salarii și din noile împrumuturi de nevoi personale, au mers în importuri (pentru că oferta internă nu a răspuns cererii) sau în vacanțe în străinătate (opt miliarde de euro în 2023, 2,2 mld. euro în primele șase luni din 2024.) La un avans al PIB de 0,8% în T2, a fost limpede că creșterea de 3,4% pe tot anul, pe care a mizat bugetul, nu mai poate fi atinsă și că deficitul va sări de 7% din PIB.
Citește și
3 min
Iulian Anghel
1 min
Bogdan Alecu
1 min
Liviu Popescu