Consiliul Fiscal: Construcția bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever vând în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situațiilor foarte dificile cu care se confruntă România

♦ Consiliul Fiscal apreciază că execuția bugetară se poate încadra în noul nivel proiectat al cheltuielilor bugetare și un deficit bugetar de 7,13% din PIB este fezabil, în urma analizei proiectului de rectificare bugetară propus de noul guvern, dar consideră că structura bugetului pentru anul 2022 va fi un test sever având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situațiilor foarte dificile cu care se confruntă România (criza sanitară, șocul prețurilor la energie, efecte ale tensiunilor pe piețele internaționale), care reclamă resurse adecvate, cu nevoia de consolidare bugetară, de reducere vizibilă a deficitului bugetar.

Rectificarea bugetară propusă de noul guvern, care prevede un deficit bugetar de de 7,13% din PIB, este ciudată, pentru că vine la pachet cu o creștere economică de 7%. Când, la început de an, deficitul public a fost calculat la 7% din PIB, el venea se adăuga pe o creștere economică de 4%. Iată că, acum, creșterea estimată este de 7%, iar deficitul crește și nimeni nu explică de ce. În plus, programul noului guvern își ia drept țintă o barieră de 60% a datoriei publice ca pondere în PIB, atâta vreme cât, de 20 de ani încoace, estimările economiștilor au fost că România, cu un PIB de sub 300 de miliarde de euro, nu-și permite o datorie publică de peste 45% din PIB.

Veniturile bugetare au crescut, în primele zece luni din an, cu 17%, dar doar pentru că 2020 a fost un dezastru pentru finanțele publice. În aceeași vreme, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 11% (în aceeași periodă) – 15,5 miliarde de lei a plătit bugetul, doar pentru dobânzi, la zece luni din 2021. Statul a cheltuit, din banii propria, 19 miliarde de lei (la zece luni din an) pentru investiții și 15 miliarde de lei pentru dobânzi la credite. Adică investițiile bugetare sunt aproape cot la cot cu  dobânzile la credite. Ce prim-ministru are curajul să comenteze această stare de fapt? Datoria statului a crescut de la 36% din PIB (373 mld. lei) în 2019 la 50% din PIB în august, anul acesta. Iar guvernul Ciucă vorbește de 60% din PIB ca țintă a datoriei. Datoria publică nouă, în 2020, este de 119 miliarde de lei (24 mld. euro).  Și încă 50 de miliarde de lei s-au adăugat datoriei publice în primele nouă luni din 2020. Deși nu sunt date la zi, cel mai probabil e că datoria publică a ajuns azi la 600 de miliarde de lei. Cât vor fi dobânzile la credite peste cinci ani, în acest ritm de îndatorare?