Construcțiile dau semnale de creștere, dar cu o floare nu se face primăvară

Sectorul contrucțiilor a scăzut pe timp de criză cu circa 40%, fiind puternic afectat de scăderea sumelor injectate de stat în proiecte publice, cât și de investițiile din ce în ce mai mici ale mediului privat. 2015 este un an pe care industria de profil l-a început cu dreptul, având în vedere că în primul trimestru lucrările de construcții au avansat cu circa 13%, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Plusul a fost semnificativ pe segmentul de rezidențial, de 19,8%, în timp ce lucrările inginerești (de infrastructură) au înregistrat o scădere de 0,2%, potrivit datelor în serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Astfel, segmentul care rămâne „în urmă“ este cel al construcțiilor de infrastructură, care de altfel ar putea avea și cel mai puternic impact pozitiv asupra industriei în ansamblu odată ce proiectele de drumuri și căi ferate vor fi demarate în forță. Reducerea investițiilor publice a lovit de-a lungul ultimilor ani cel mai mult sectorul construcțiilor și în special pe cel al construcțiilor inginerești, care anul trecut s-a contractat cu peste 20%.

Totuși, cheltuielile de investiții ale statului (cheltuielile de capital și din alte surse, în special fonduri UE) sunt prevăzute să avanseze cu peste 20% în 2015, până spre 40 de miliarde de lei (9 miliarde de euro). Chiar și în acest context, jucătorii din construcții sunt prudenți în a proclama o revenire sustenabilă a sectorului de profil, ba chiar vorbesc de o evoluție „anemică” a acestuia.

„Principalele caracteristici ale pieței construcți­ilor în 2015 sunt incertitudinea, predictibilitatea precară, dar și presiunea acută pe proiectele cu termen de finalizare în 2015. În acest context, piața (construcțiilor – n.red.) va evolua anemic. Investiți­ile private nu vor fi majorate substanțial, iar investițiile publice vor fi tărăgănate de poziții abuzive ale entităților achizitoare, de sincope în finanțări și de amânarea unor modificări legislative necesare și importante”, atenționează Laurențiu Plosceanu, președintele Asociației Române  Antrepre­no­rilor de Construcții (ARACO). Sectorul construcțiilor a pierdut în medie în ultimii șapte ani aproape 70.000 de angajați, ajungând anul trecut la puțin sub 350.000 de salariați, potrivit datelor puse la dispoziție de ARACO. Mai mult, o serie de jucători din această industrie s-au confruntat cu o serie de probleme în contextul în care proiectele de construcții au fost mai puține, atât cele finanțate de către state, cât și cele făcute pe bani privați. În aceste condiții, multe firme care activează în acest sector au fost nevoite fie să își ceară insolvența, fie să pună lacăt operațiunilor. Nici firmele mari, care au construit în România proiecte de anvergură precum autostrăzile, nu au scăpat de această soartă. Constructori mari cu acționariat local precum Romstrade (controlat de Nelu Iordache), Confort (Georgică Cornu), Vectra Service (Marcel Butuza) sau Tehnologica Radion (Theodor Berna) au intrat în insolvență în ultimii ani, după ce criza a lovit puternic piața construcți­ilor, care a scăzut cu circa 40% în recesiune. Potrivit datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, 35.725 de firme de construcții și-au depus situațiile financiare aferente anului 2013. Printre aceste companii se numără cele cu activități în construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, de drumuri și autostrăzi, căi ferate de suprafață și subterane, poduri și tuneluri, demolare de construcții, pregătire a terenului, foraj și sondaj pentru construcții.