Contabilitate în educație: eficiență în cifre, haos în implementare. Comasarea școlilor se face pe repede înainte, cu pixul, nu cu viziune pentru educație

Ministerul Educației pune în mișcare, sub umbrela „Legii Bolojan“, una dintre cele mai contro­versate reor­gani­zări din ultimii ani: comasarea unităților de învă­țământ. Obiectivul declarat? Eficientizarea. Rezultatul real? Reducerea de posturi de director.   Termenul-limită până la care inspectoratele din țară trebuie să identifice școlile care urmează a fi comasate a fost 11 august, deși le­gea a fost deja trimisă spre publicare în Monitorul Oficial. Așadar, cum poate un ministru să decidă că taie fără să știe ce taie? Unde sunt cifrele și analizele de im­pact? Unde sunt rezultatele urmărite prin această măsură?

Până acum, o școală avea nevoie de minimum 300 de elevi pentru a avea personalitate juridică. De acum, pragul urcă la 500. Cele care nu ating acest prag vor fi comasate, iar conducerea lor eliminată. Ministerul estimează o „economie“ de circa 900 de posturi de director, în timp ce școlile mici din mediul rural vor fi exceptate doar dacă sunt unice în localitate.

Oficialii insistă că nu se pun lacăte pe școli, dar în realitatea de pe teren reor­ganizarea poate însemna pierderea auto­nomiei administrative, transfer de clase, creș­terea numărului de elevi la clasă și reducerea posturilor de personal didactic și auxiliar.