Creditele restructurate la control! BNR verifică dacă bancherii n-au făcut restructurări doar ca să păcălească regulile de provizionare

„Analizăm deciziile de restructurare a creditelor să vedem cât de corecte au fost. Vrem să vedem dacă s-au făcut restructurări doar de dragul de a ține verde un portofoliu și a evita provizionarea. Vor fi sancțiuni foarte, foarte dure pentru cei care au încercat să ne păcălească“, afirmă Nicolae Cinteză, directorul Direcției Supraveghere din BNR.

Tuturor băncilor li s-a cerut să transmită lista primilor 500 de debitori cu credite restructurate în ordinea mărimii expunerilor, în vizorul supraveghetorilor fiind creditele care au ajuns chiar la a patra sau a cincea restructurare. Cheia principală de verificare este măsura în care banca a reușit să încaseze măcar dobânda în urma restructurării unui credit.

„Întrebarea noastră este «cât de bine a mers un credit după ce l-ai restructurat?». Ți s-a plătit ceva din principal sau măcar dobânda? Ai făcut și a treia restructurare și tot n-ai încasat nimic? Păi dacă în condițiile acestea ai mers mai departe și ai ajuns la a patra sau chiar la a cincea restructurare, este clar că ai făcut-o pentru ca pe RAS să nu constitui provizioane, să ai un filtru mic și ca atare o solvabilitate foarte ridicată. Pe scurt: ai vrut să ne păcălești. Cine a făcut așa poate pierde dreptul de a mai restructura.“

În prezent nu există o imagine clară asupra procesului de restructurare a creditelor la nivelul sistemului, băncile evitând să publice informații exacte privind numărul și volumul creditelor restructurate.

Subiectul a fost discutat și la ultima rundă de consultări dintre experții FMI și cei ai BNR. Tema este foarte sensibilă pentru că în funcție de amploarea restructurărilor „false“ ar putea ieși la iveală noi cerințe de provizionare care să afecteze profitabilitatea și așa foarte șubredă a industriei.
În ultimii ani oficialii BNR i-au încurajat pe bancheri să restructureze credite pentru a nu-și lăsa clienții să se sufoce în contextul crizei economice care a dus la căderea generalizată a veniturilor, însă Cinteză spune că nu va tolera practici abuzive la acest capitol.

„Și eu le-am spus de atâtea ori «nu tăiați craca clientului, ajutați-l să plătească mai departe». Dar nu accept abuzuri. Acolo unde nu mai sunt șanse de revenire pe ce să dai restructurare? Trebuie să recunoști pierderea.“ El aduce în discuție exemplul Oltchim – compania de stat intrată în insolvență la începutul anului, considerând că aceasta nu poate aștepta sprijin de la bănci cât timp nici n-are plan de reorganizare aprobat.


Auditul special pe S1 poate scoate la iveală nevoi de provizionare de încă 250 – 300 mil. euro

Pentru al doilea an la rând BNR a însărcinat companiile care auditează bănci să verifice evaluările de colateral și provizioanele pe datele de la sfârșitul semestrului I. Prima operațiune specială de acest tip din 2012 i-a pus pe bancheri în situația de constitui provizioane suplimentare de circa 600 mil. euro care au și alimentat pierderea record de 2,3 mld. lei înregistrată la nivelul sistemului.

„Iar le-am pus auditorii în cârcă, dar nu mă mai aștept la surprize mari pentru că grosul de provizioane s-a acoperit de anul trecut. Oricum știau că vine încă un audit și cred că au deschis bine ochii. Probabil că vor mai fi încă 250 – 300 mil. euro, dar nu e o sumă așa mare la nivelul sistemului.“

Șeful Supravegherii din BNR spune că în funcție de rezultatul analizei pe restructurările de credite și al auditului de la jumătatea anului, este posibil ca bancherii să fie „ajutați“ cu cota de deducere a colateralului pe RAS (contabilitatea românească), care ar putea deveni mai mare de 25%. Bancherii au tot cerut o relaxare la acest capitol, acuzând discrepanța dintre posibilitățile de deducere pe RAS și cele pe IFRS, însă BNR s-a mulțumit să le dea speranță cu jumătate de gură.

De această dată Cinteză se arată mai sensibil la scă­derea rapidă a prețurilor apartamentelor luate de bănci ca garanție. „Aș înclina să compensăm scăderea rapidă a valorii colateralului prin creșterea gradului de recunoaștere a garanțiilor. Dacă n-au abuzat cu restructurările, e posibil să-i ajutăm.“

În rest, bancherii n-au așteptat relaxări pe linie prudențială din partea BNR, în niciun caz reducerea/ridicarea filtrelor prudențiale. „Nu vreau să mai aud «ridicați filtrele ca să dăm credite». Aveți solvabilitate de 15%, deci puteți să dați credite foar­te bine. Acum trei ani s-a cerut reducerea RMO pentru menținerea creditării și n-am prea văzut creditare.“
 

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.08.2013