Cristian Popa, membru CA al BNR. Motorul creșterii economice: De la consum la investiții nu poți avea un consum sănătos fără o producție sănătoasă. Altfel, finanțezi prosperitatea partenerilor comerciali și acumulezi datorie în propriul bilanț

În 2024 si prima jumătate a anului 2025, pe fondul unui consum încă ridicat, alimentat de politici fiscale excesiv de relaxate, ritmul de creștere al economiei românești a încetinit vizibil. Economia rămâne însă pe un trend pozitiv, dar unul modest, în bună măsură deoarece expansiunea cererii – puternic stimulată prin politici fiscale si de venituri – s-a orientat către importuri, generând valoare adăugată nu în România, ci în economiile partenerilor ce produc bunurile pe care noi le importăm. Creând PIB acolo, evident că nu mai creează la noi. Când cererea alimentată intern se duce spre producția altor țări, PIB-ul se creează în afara țării noastre, iar în conturile noastre apare cu minus: consumăm, dar nu producem.

Așa am ajuns ca, în pofida unui deficit uriaș de 9,3% din PIB, economia să crească anul trecut doar cu 0,9%. Este efectul clasic al unei cereri interne care depășește cu mult oferta locală: diferența se importă, iar locurile de muncă se creează în alte economii. Nu trebuie să ne mire că deficitul extern a ajuns la 8,2% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană. Astfel ca nu poți avea un consum sănătos fără o producție sănătoasă; altfel, finanțezi prosperitatea partenerilor comerciali și acumulezi datorie în propriul bilanț.

Spre exemplu, anul trecut, exporturile nete au tras economia în jos cu aproape 3 puncte procentuale din PIB, ceea ce înseamnă că am fi putut avea o creștere cu 3 puncte procentuale mai mare dacă surplusul de consum ar fi fost acoperit din producție internă. Deci nu de cerere ducem lipsă, ci de capacitatea de a o acoperi cu producția noastră.