Cristina Badea, Managing Associate, și Manuela Guia, Managing Partner, GNP Guia Naghi și Partenerii: Libera formare a prețurilor pe piața alimentară și marja de apreciere a Statelor Membre UE în măsurile protecționiste
Încă o dată, Curtea de Justiție a Uniunii Europene confirmă că libera formare a prețurilor este un principiu inerent al organizării comune a piețelor agricole. Deși Statele Membre UE pot urmări obiective legitime, precum combaterea inflației sau protejarea consumatorilor, acestea…
Foto: Ziarul Financiar
Încă o dată, Curtea de Justiție a Uniunii Europene confirmă că libera formare a prețurilor este un principiu inerent al organizării comune a piețelor agricole. Deși Statele Membre UE pot urmări obiective legitime, precum combaterea inflației sau protejarea consumatorilor, acestea o pot face numai prin măsuri proporționale, obiective, sistematice și nediscriminatorii. În hotărârea Penny Market pronunțată în luna iunie, CJUE a reconfirmat că măsurile naționale ale Ungariei care obligau retailerii de produse alimentare să aplice reduceri obligatorii și să mențină stocuri minime pentru anumite produse alimentare sunt incompatibile cu dreptul UE. Hotărârea Penny Market se înscrie în linia jurisprudenței CJUE care a analizat intervențiile Ungariei în formarea prețurilor. Cauza este de interes direct și pentru România, având în vedere existența legislației naționale care controlează formarea prețurilor, prin limitarea marjelor de profit în retailul alimentar.
Decretul guvernamental analizat a fost adoptat în mai 2023, pe fondul cauzat de războiul din Ucraina, în vederea reducerii inflației prețurilor la alimente și pentru protecția consumatorilor vulnerabili. Conform decretului, retailerii alimentari a căror cifră de afaceri depășește cca. 2.500.000 EUR sunt obligați să mențină prețuri promoționale și cantități minime disponibile pentru anumite categorii de produse, menționate în decret. CJUE a considerat că un asemenea mecanism, aplicat selectiv marilor retaileri, afectează libertatea operatorilor de a-și determina prețurile și cantitățile pe baza unor considerente economice, este disproporționat și ineficient față de obiectivele urmărite și discriminează indirect operatorii economici cu sediul în afara Ungariei, încălcând astfel libertatea de stabilire.
Hotărârea se înscrie într-o jurisprudență mai vastă privind limitele intervenției Statelor Membre în piețele agricole și alimentare. Prin Hotărârea din 12 septembrie 2024 în cauza Spar C-557/23, CJUE a stabilit incompatibilitatea aceleiași legislații maghiare cu dreptul UE. Similar, în Hotărârea din 11 martie 2021 din cauza Comisia Europeană v. Ungaria, CJUE a reținut că Ungaria își încalcă obligațiile conform dreptului UE, prin adoptarea legislației care limita libertatea stabilirii marjelor de profit (mai exact, prevedea interdicția pentru retaileri de a stabili marje de profit diferite pentru produse identice provenind din diferite țări).
Citește și
2 min
Valeriu Dănilă
2 min
Ramona Cornea
2 min
Rareș Udrescu